Paul Goma era internat din 18 martie la spitalul La Pitié Salpêtrière, anunță scriitoarea Mariana Sipoș, citată de G4media. D-na Sipoș este autoarea biografiei lui Paul Goma, „Destinul unui disident”.Născut la 2 octombrie 1935 în satul Mana, județul Orhei, Basarabia, Paul Goma s-a refugiat împreună cu părinții săi, de profesie învățători, în Transilvania, în 1944.
În 1956, după izbucnirea Revoluției din Ungaria, Paul Goma este arestat, fiind acuzat de tentativa de a organiza o manifestație ostilă de solidaritate cu Revoluția din Ungaria.
În 1968 are loc debutul literar al lui Paul Goma, cu volumul Camera de alături, singurul publicat în România înainte de plecarea în exil.
Din 1971 până în 1976, romanele lui Paul Goma sunt publicate în străinătate: ate în străinătate – „Ostinato” apare în 1971, în Germania și în Franța, la Editura Gallimard. Un an mai târziu este lansat volumul „Ușa noastră cea de toate zilele”, iar în 1976 apare romanul „Gherla”, la Gallimard.
În 1977, Paul Goma se declară solidar cu Charta 77, o acțiune civică din Cehoslovacia, inițiată de Vaclav Havel, care protesta împotriva nerespectării drepturilor omului. Scrisoarea de adeziune a lui Paul Goma este citită la Europa Liberă.
În februarie 1977, Paul Goma adresează o scrisoare autorităților române, în care protestează împotriva nerespectării drepturilor omului, declanșând astfel ceea ce avea să devina Mișcarea Paul Goma. Scriitorul este arestat în aprilie și eliberat o lună mai târziu.
În noiembrie, acceptă invitația PEN Club și pleacă împreună cu soția și fiul la Paris, unde cere azil politic.
„În 1996, Paul Goma este decorat de Ungaria cu prilejul comemorării a 40 de ani de la Revoluția Maghiară, cu care scriitorul s-a solidarizat. În România nu i-au fost recunoscute niciodată, oficial, meritele și nu a fost decorat niciodată”, precizează doamna Sipoș.
FOTO: Facebook Paul Goma
