Şcolile cu tradiție din lume sunt instituții non-profit, care reinvestesc excedentul în educație. Există 985 de şcoli particulare în România și aproape 100.000 de elevi învață în acestea, conform Registrului naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar particular. Toate funcționează după un model non-profit, dar școala ar trebui să fie, înainte de toate, administrată ca un business pentru a-și putea îndeplini scopul nobil. Mai ales în condițiile în care, în următorii ani, se așteaptă o cerere mai redusă, din cauza scăderii natalității.
Deocamdată rețeta a fost o diferențiere clară față de concurență – nu doar față de școala de stat, ci și față de celelalte instituții private de educație. Cele după model britanic sau american au ocupat o felie importantă din piață, datorită competitivității unui profil anglo-saxon în piața muncii și la universități din străinătate. În plus, tot mai mulți expați cu familii au venit să lucreze în România. De aceea, între școlile private cu programă străină, cele cu profil anglo-saxon predomină.
Antreprenorul Liviu Lepădatu, fondator Tornado Systems, și-a trimis copiii la o școală normală, de stat, pentru că ei sunt deja fluenți în engleză (mama lor fiind pe jumătate americancă) și, mai ales, pentru că el nu consideră că școala primară, în care toți copiii învață lucruri de bază, ar fi o investiție bună. Lepădatu a deschis anul trecut o școală de antreprenoriat pentru copii, Ken Academy, unde o treime dintre copii provin de la școala americană, o treime de la British School of Bucharest și restul de la școala românească. Trainerii Ken Academy nu au observat însă nicio diferență care să provină de la tipul de școală urmat, cel puțin nu din punctul de vedere al abilităților de viitor antreprenor.
Citiți textele din această ediție și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.
Vezi aici ce alte articole mai cuprinde ediția specială despre economia socială
Școlile sunt nevoite să funcționeze astfel după modelul companiilor concurente și să pună în evidență avantajele. Factorul pe care mizează British School of Bucharest este validarea pe care o primește anual de la Independent Schools Inspectorate, un organism controlat de guvernul britanic care inspectează școli din Anglia și din străinătate. Astfel, BSB deschide practic drumul viitorilor studenți pentru universități de mare prestigiu. Pentru Jo Puddy-Wells, directoarea instituției, strategia este pe termen și mai lung: ea spune că scopul școlii este de a crea „oameni care vor fi fericiți la 35 de ani“.
Concret, acest obiectiv se traduce în administrarea a 450 de elevi, câteva zeci de angajați (profesori din Marea Britanie, personal administrativ) și două clădiri, aflate pe două hectare din Voluntari. Aici clasele sunt concepute în funcție de vârstele elevilor, nu în funcție de materiile predate. De altfel, se vorbește cu nume de cod precum KS4, Y13. Copiii au terenuri de sport, sală de teatru /disco, pavilion separat pentru cursuri de muzică, mini-bibliotecă de i-pad-uri și laptopuri, printre altele. Pentru părinți, aceasta se traduce în taxe de 16.650 de euro/an în medie. Cum companiile oferă adesea taxele de școlarizare ca beneficiu pentru angajați, târgul pare echitabil.
Într-o piață atât de concurențială, se întâmplă ca și școlile să se mai certe. De pildă, Little London a pornit ca fundație în 2003, la inițiativa mai multor asociați. Din 2013 însă, Little London și Avenor au devenit două entități separate, prima aliniată unui sistem internațional, a doua, programei românești. Ambele sunt acum în extindere.
Little London Pipera, condusă acum de Luminiţa Macsim, funcționează ca grădiniță, școală primară și gimnaziu și are în plan să acopere și partea de liceu, adică să ajungă de la 65 de copii, la 360 de copii. După separarea de ceilalți asociați, Macsim a pornit în 2012 cu o investiție inițială de 300.000 de euro, cât a costat noul sediu, iar în 2013 a mai investit alți 500.000 de euro în pregătirea și salarizarea personalului. „Vom continua lucrările de amenajare ale școlii, în valoare de 500.000 de euro, urmând să susținem dezvoltarea capacității maxime cu investiții de 2.000.000 euro, astfel ca până în 2015 să acoperim toate ciclurile de învățământ”, spune ea. Din toamna 2013, Little London Pipera a obținut autorizatia MECTS pentru organizarea cursurilor de gimnaziu.
Ea recunoaște că un procent foarte mare din costuri reprezintă salariile profesorilor. „Investiția majoră e cea umană, nu imobiliară, pentru că nu livrăm o clădire, ci un copil educat într-un anume fel”, spune Luminița Macsim. În acest moment la Little London sunt 30 de profesori la 65 de elevi, deci un profesor la doi copii. Profesorii sunt pregătiți în sistem internațional, pe lângă programa românească, deoarece școala Little London funcționează după modelul IB ( bacalaureat internațional), recunoscut și de Ministerul Educației. International Baccalaureate este o organizație internațională, care acreditează școli din toată lumea, după criteriile sale. Altfel spus, în clase se lucrează pe aceleași manuale ca în sistemul românesc, diferența este în modul de abordare. „Ce mă interesează este să dezvolt competențe. Eu mă asigur că acest copil, în cazul în care părintele nu își mai permite taxa, va face față cu brio sistemului românesc, dar și unei școli internaționale”, adaugă directoarea.
Încă un specific al școlilor în sistem internațional este acela că lucrează transdisciplinar, adică profesorul de engleză știe ce se lucrează la matematică, la română sau istorie, ceea ce pentru copii este un avantaj. Cealaltă școală rezultată din despărțirea asociaților inițiali ai Little London este Avenor College, condusă de Diana Segărceanu. În 2013 a fost inaugurat noul campus din vecinătatea pădurii Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 3 milioane de euro, iar din 2015 Avenor College și-a propus să inaugureze şi cursurile de liceu.
Acum Avenor College are 210 elevi, cu 70 mai mulți decât anul trecut, dar capacitatea totală a campusului de 4.300 mp din apropierea pădurii Băneasa este de 500 de elevi. La grădiniță limba de predare este engleza, dar în școală cursurile se țin în limba română. Avenor are și ea curriculum-ul românesc și metode britanice de predare, cu aproximativ un profesor la trei copii și abordare transdisciplinară. Aici preţurile variază între 4.000 – 6.200 de euro pe an pentru grădiniţă, 6.200 de euro/an pentru clasa pregătitoare și 6.900 de euro/an pentru I-VIII.
De curând, avocata Mona Mușat, partener la Mușat & Asociații, anunța pentru această toamnă deschiderea unei școli în care a investit 2,5 milioane de euro. Clădirea este situată pe un teren de 6500 de metri pătrați în zona Băneasa, iar capacitatea ei va fi de 300 de copii, care vor lucra cu cel puțin 30 de profesori. La Aletheea vor învăța copii de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a, după program românesc, dar conform principiului „învățare prin descoperire”. Astfel, profesorii vor încuraja elevii să gândească singuri, să se implice pe deplin în discuţiile din timpul orelor de curs şi să pună lucrurile la îndoială, după cum spune Mona Mușat. Indiferent de disciplină, orele de clasă vor fi interactive.
Profesorii au fost aleşi în urma unui proces riguros de selecţie organizat de directorul educativ, iar aceștia vor colabora nu numai pentru planificarea activităţii de învăţare, ci şi pe tot parcursul anului şcolar. Astfel, se va evita izolarea tradiţională a activităţii de predare în sala de clasă, ceea ce va permite interacţiune continuă şi cercetare educaţională mai eficientă.