În timp ce alimente în valoare de peste un trilion de dolari sunt aruncate în fiecare an, potrivit Statista, peste 780 de milioane de oameni sunt afectați de foamete. În același timp, risipa alimentară generează o estimare de 8–10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și ocupă echivalentul a aproape 30% din terenurile agricole ale lumii. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile publicate în Raportul privind risipa alimentară 2024 al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) analizat de Statista.
UNEP estimează că lumea produce în medie 1,05 miliarde de tone de risipă alimentară în sectoarele de retail, servicii alimentare și gospodării. Cantitatea medie de risipă alimentară pe cap de locuitor este estimată la 132 kg, dintre care 79 kg din gospodării. Aceasta echivalează cu aproximativ 19% din alimentele disponibile pentru consumatori fiind irosite la nivelul retailului, serviciilor alimentare și gospodăriilor.
Situația este similară la toate nivelurile societății, lucru reflectat de faptul că cifra pentru risipa gospodăriilor este, în linii mari, la fel între categoriile de venituri: 81 kg per capita pentru țările cu venituri mari, 88 kg pentru cele cu venituri medii-superioare, 86 kg pentru cele cu venituri medii-inferioare; pentru țările cu venituri mici datele au fost insuficiente.
30% din alimentele produse la nivel mondial ajung să fie irosite
La nivel global, 30% din alimentele produse nu sunt niciodată consumate. În timp ce 13% se pierd sau sunt aruncate înainte să ajungă în supermarketuri sau restaurante (așa-numita pierdere alimentară), consumatorii, retailul și serviciile de alimentație publică lasă neutilizați încă 17%. Aceste date provin de la Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul ONU pentru Mediu (UNEP).
Această cifră înseamnă că un miliard de mese sunt irosite în fiecare zi la nivelul gospodăriilor și că pierderile și risipa alimentară reprezintă între 8–10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. ONU și FAO monitorizează pierderile alimentare din 2015 și au constatat că nivelurile acestora nu s-au schimbat semnificativ, potrivit analizei Statista.
Pierderile alimentare sunt deosebit de mari în cazul fructelor și legumelor (25,4%), urmate de carne și produse de origine animală (14%). Aceste pierderi apar din cauza recoltării la momente nepotrivite, a condițiilor climatice, a tehnicilor incorecte de recoltare, a depozitării precare și a transportului necorespunzător.
Țările în curs de dezvoltare sunt afectate în mod special, menționează raportul: Africa Subsahariană se confruntă cu pierderi de aproape un sfert din alimentele disponibile, comparativ cu 14% în Asia, 10% în America de Nord și doar 6% în Europa.
Risipa alimentară a fost asociată în mod tradițional cu țările cu venituri mari, însă această diferență s-a redus. Începând cu 2022, risipa alimentară pe cap de locuitor diferă foarte puțin între țările cu venituri mari, medii-superioare și medii-inferioare. Potrivit ONU, acest lucru se datorează dezvoltării rapide și urbanizării în țările din Sudul Global, precum India și China.
Gospodăriile sunt principalii responsabili pentru risipa alimentară, reprezentând aproximativ 60% din total. Risipa continuă să se producă deoarece consumatorii din toate categoriile de venituri, în special cei din mediul urban, nu au suficiente abilități de gestionare a alimentelor și se bazează pe obiceiuri și credințe adânc înrădăcinate, mai degrabă decât pe cunoștințe reale legate de comestibilitatea produselor.
Sursă: Statista
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.