Peste 60% dintre românii cu vârsta de peste 50 de ani au trecut prin cel puţin o tentativă de fraudă online, potrivit unui studiu prezentat marţi de Alexandra Dobre, preşedinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă (IRIA).
„Tehnologia face parte din viaţa noastră de zi cu zi. Aproape totul s-a mutat în mediul online, motiv pentru care, odată cu aceste oportunităţi, evident au apărut şi foarte multe riscuri şi una dintre cele mai mari provocări este legată de aceste fraude online”, spune Dobre. Ea a adăugat că doar 37% dintre respondenţi declară că nu au experimentat niciun tip de fraudă, concluzionând: „Aceste cifre schimbă perspectiva, pentru că nu mai este o excepţie frauda online. A devenit o realitate cu care mulţi cetăţeni şi seniori se întâlnesc în ziua de astăzi.”
Deşi seniorii cunosc, în medie, şapte din cele 13 tipuri de fraude analizate în studiu, ei ajung totuşi să experimenteze 2,1 tipuri diferite. Cea mai surprinzătoare concluzie a cercetării răstoarnă o prezumţie comună, că persoanele mai puţin familiarizate cu tehnologia sunt cele mai expuse.
„Mulţi cred că persoanele care folosesc mai puţin tehnologia sunt şi cele mai vulnerabile. Ei bine, aici a fost surprinderea mea cea mai mare, pentru că din studiu a reieşit exact contrariul”, a explicat Dobre. Categoria 50-59 de ani este cea mai activă digital, 97% folosesc internetul, 95% WhatsApp, 89% aplicaţii bancare, 85% fac plăţi online — şi, în acelaşi timp, cea care raportează cea mai mare medie de fraude experimentate: între 2 şi 2,6 tipuri, faţă de doar 1,3 în rândul persoanelor de peste 70 de ani. Concluzia formulată de Dobre: “Cu cât folosim mai mult tehnologia, cu atât avem nevoie de competenţe digitale mai solide.”
Mesajele şi apelurile false care imită banca sunt cunoscute de 66% dintre respondenţi, iar linkurile suspecte de 63%. În experienţa reală însă, ierarhia se schimbă: 33% dintre respondenţi spun că au primit linkuri suspecte, 24% au întâlnit oferte cu preţuri nerealist de mici, iar 20% au primit mesaje sau apeluri care imitau banca.
Dobre a subliniat şi impactul asupra reţelei apropiate: „Respondenţii declară că persoanele apropiate au trecut, în medie, prin 1,8 tipuri de fraude, iar într-o treime dintre aceste cazuri au existat şi pierderi financiare.” Vestea bună este că 89% dintre respondenţi spun că tentativele prin care au trecut nu au produs pierderi financiare importante.
După confruntarea cu o tentativă de fraudă, 69% dintre respondenţi spun că au apelat la Poliţie sau alte autorităţi, 47% au blocat imediat contactul, iar 36% au verificat informaţiile înainte de a reacţiona.
Rămâne însă o categorie semnificativă care nu raportează incidentele: 30% dintre respondenţi nu au semnalat tentativa sau frauda, considerând că demersul nu ajută, iar 23% declară că nu ştiu cum să procedeze. Dobre a punctat nevoia de intervenţie directă asupra acestui grup: „Din start avem 23% dintre cei pentru care suntem datori să facem ceva, să-i ajutăm să se informeze şi să îşi poată păstra independenţa şi să îşi poată apăra resursele financiare. Aceste rezultate ne spun că avem nevoie de proceduri mai clare şi mai uşor de înţeles, poate să fie pe limba tuturor.”
Televiziunea rămâne principala sursă de informare privind fraudele online, menţionată de 83% dintre respondenţi, urmată de internet şi reţelele sociale (63%), bancă (44%) şi familie (39%).
Studiul naţional a fost realizat de Exact Business pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă şi ING Bank, în perioada mai-iunie 2026, pe un eşantion de 701 persoane bancarizate, în cadrul campaniei „Nesupus Fraudelor”.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
