Pandemie, război, dezastru natural, criză… sunt cuvintele care ne-au marcat în ultima perioadă și tot ele au scos în evidență mai mult ca oricând importanța sănătății mintale.
Sănătate mintală nu înseamnă doar excluderea unor boli mintale grave. Potrivit Centrului pentru Prevenția și Controlul Bolilor din Statele Unite, „sănătatea mintală include bunăstarea noastră emoțională, psihologică și socială. Afectează modul în care gândim, simțim și acționăm. Ajută la stabilirea modului în care gestionăm stresul, relaționăm cu ceilalți și facem alegeri sănătoase”.
Dar, supuși stresului, fricii, discriminării, abuzului, nedreptății, războiului, problemelor financiare și multor alte situații aparent banale, oamenii se pot confrunta cu suferință cronică, ce poate „mocni” ani de zile, conducând deseori la o boală psihică, chiar și la vârste tinere.
În prezent, anxietatea afectează aproximativ 284 de milioane de oameni la nivel mondial, conform Our World in Data. Depresia, 264 de milioane. Tulburarea bipolară, 46 de milioane. Tulburările de alimentație, 16 milioane. Sunt doar câteva dintre afecțiunile care se „joacă” cu mințile oamenilor. Incidența tulburărilor de ordin psihic a crescut în ultimii ani, o arată statistici de dinainte de pandemie, care a agravat considerabil situația.
Dificil de diagnosticat, acestea sunt deseori reprimate de către cei afectați. Însă unul dintre meritele pandemiei este faptul că ne-a dat mai mult curaj să vorbim despre ceea ce simțim și chiar să recunoaștem simptome specifice unor afecțiuni precum depresia sau anxietatea, cel mai des întâlnite în mediul profesional. Tot pandemia ne-a făcut să ne reevaluăm și să ne dorim să trăim mai frumos, să ne „vindecăm” sau să prevenim, tendințe reflectate atât în ceea ce privește ideea de timp liber și călătorii, cât și la serviciu.
Tendințele identificate de Global Wellness Institute pentru 2023 arată, printre altele, că „schemele superficiale de bunăstare la locul de muncă sunt înlocuite cu soluții mai semnificative”, lucru care se datorează deopotrivă angajaților și angajatorilor. Iar acest lucru se reflectă inclusiv la nivel local: companiile din România conștientizează tot mai mult nevoia de abordare a sănătății mintale în context profesional.
„În trecut, astfel de programe se concentrau mai mult pe aspecte precum nutriția și activitatea fizică, dar acum companiile încep să înțeleagă că sănătatea mintală este la fel de importantă precum cea fizică, și că trebuie să ofere angajaților resursele necesare pentru a-și menține echilibrul psihologic”, arată Alecsandra Ioniță, fondator Wellbeing.ro, o platformă specializată în furnizarea de programe de wellbeing pentru companii.
Angajatorii sunt cei care solicită, în primă fază, astfel de servicii pentru angajații lor, iar motivele sunt diverse: „Unele companii doresc să ofere un avantaj competitiv în recrutarea și retenția talentelor, să își crească brandul de angajator, în timp ce altele au nevoie să îmbunătățească productivitatea și performanța angajaților prin reducerea stresului. În orice caz, companiile care investesc în wellbeingul angajaților arată că le pasă de bunăstarea și sănătatea acestora, ceea ce va conduce la angajați mai loiali și mai productivi”, mai spune Alecsandra.
70% dintre lucrătorii cu pregătire formală din lume s-au confruntat cu burnout în ultimul an. (Global Wellness Institute)
Dar nu există o rețetă universală pentru a răspunde nevoilor tuturor. Suntem diferiți și ne raportăm în felul nostru unic la ceea ce ne înconjoară. Fiecare dintre noi poartă cu sine un „pachet” de probleme personale, pe care cu greu le putem lăsa la ușa biroului. Apoi fiecare job are provocările sale și fiecare dintre noi le răspunde în mod diferit. „Sfătuim companiile cu care lucrăm să realizeze sondaje interne pentru a afla mai multe despre nevoile și interesele angajaților în ceea ce privește programele de wellbeing”, precizează fondatoarea Wellbeing.ro. „Astfel de sondaje pot include întrebări despre activitățile și resursele cele mai utile pentru a-i ajuta pe angajați să se simtă mai bine la locul de muncă și să mențină un echilibru sănătos între muncă și viața personală.” Totul e ca angajatorii să ia în considerare feedback-ul angajaților, pentru ca apoi să descopere că „programele de susținere a sănătății mintale sunt o investiție valoroasă în bunăstarea și performanța angajaților”.
Deseori, „aceste sondaje interne dezvăluie o nevoie crescută pentru programe de sănătate mintală”, remarcă Alecsandra Ioniță, care enumeră volumul mare de muncă printre problemele identificate la angajații companiilor cu care lucrează, alături de presiunea de a atinge obiectivele, conflicte în relația cu colegii sau cu superiorii, sau presiunea din partea angajatorului de a reveni fizic la locul de muncă –
un trend ascendent în primul trimestru al anului în curs. Și sedentarismul sau lipsa de activitate fizică, precum și alimentația nesănătoasă pot afecta starea generală de sănătate și echilibrul psihologic al angajaților, mai spune ea.
La nivel mondial, 38% dintre angajați își urăsc atât de mult slujba, încât nu ar dori acest lucru nici celui mai mare dușman al lor. (Global Wellness Institute)
Multe workshopuri disponibile pentru angajați vizează nutriția sau educarea somnului, esențiale pentru o minte sănătoasă. Și practici precum aromoterapia se regăsesc în programele adresate angajaților.
„Și atelierele de hobby-uri, cum ar fi cele de pictură, gătit, handmade sau actorie, pot fi o modalitate excelentă pentru angajați de a-și dezvolta abilitățile creative și de a-și reduce nivelul de stres”, mai spune Alecsandra Ioniță, care precizează că acestea „ajută la crearea unui mediu de lucru mai plăcut și mai prietenos, deoarece angajații au ocazia de a interacționa și de a se cunoaște în afara mediului profesional, iar integrarea atelierelor de creație în programele de wellbeing încurajează dezvoltarea personală și interacțiunea socială, ambele având un impact pozitiv asupra sănătății mintale”.