Partidul Rusia Unită, formațiunea aflată la putere și asociată președintelui Vladimir Putin, conduce alegerile parlamentare din Rusia, potrivit primelor estimări publicate după închiderea urnelor.
Un sondaj realizat la ieșirea de la urne de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia (VCIOM) indică 49,4% din voturi pentru formațiunea de guvernământ, un rezultat apropiat de cel obținut la scrutinul precedent.
Alegerile s-au desfășurat timp de trei zile, între 18 și 20 septembrie, pe fondul războiului din Ucraina și al unor atacuri cibernetice reclamate de autoritățile electorale ruse. Scrutinul a stabilit componența celor 450 de locuri din Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus.
Rusia Unită conduce după primele estimări
Potrivit sondajului VCIOM, Rusia Unită a obținut 49,4% din voturi pe listele de partid. Partidul Comunist s-a situat la 14,2%, în timp ce LDPR, formațiunea naționalistă condusă de Leonid Sluțki, a obținut 10,7%.
New People este creditat cu 9,7%, iar formațiunea Rusia Justă cu 6,6%, potrivit aceluiași sondaj.
Sondajul VCIOM nu a inclus însă voturile exprimate electronic și unele categorii de buletine, astfel încât rezultatul final poate fi diferit de estimarea inițială. Directorul VCIOM, Valeri Fiodorov, a declarat că includerea votului electronic și a buletinelor militarilor ar putea modifica procentele finale.
Primele rezultate oficiale au indicat ulterior un scor mai ridicat pentru Rusia Unită. După procesarea a aproximativ 14% dintre procesele-verbale, formațiunea avea 57,5% din voturi, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.
Prezența la urne a fost de aproximativ 56,6%, potrivit datelor publicate de autoritățile electorale ruse.
Autoritățile ruse reclamă peste 1.000 de atacuri DDoS
Ultima zi a scrutinului a fost marcată și de informații privind atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat duminică faptul că autoritățile au identificat peste 1.000 de valuri de atacuri DDoS asupra infrastructurii implicate în organizarea alegerilor. Mai mult de 120 dintre acestea au vizat sistemul de vot electronic la distanță.
Atacurile DDoS constau în transmiterea unui volum foarte mare de solicitări către un sistem informatic, cu scopul de a-i afecta funcționarea.
Pamfilova a afirmat că atacurile au fost lansate de grupuri pe care le-a descris drept foarte bine pregătite și coordonate și că acestea ar fi utilizat inclusiv instrumente de inteligență artificială. Potrivit șefei Comisiei Electorale Centrale, o parte importantă a atacurilor ar fi provenit din afara Rusiei.
Ea a susținut, de asemenea, că infrastructura de telecomunicații a Rusiei a fost vizată de tentative de atac și a afirmat că acestea prezintă, în opinia autorităților ruse, indicii ale unei posibile implicări ucrainene.
Aceste acuzații au fost prezentate de autoritățile ruse și nu există, în informațiile publice disponibile, o confirmare independentă care să stabilească responsabilitatea pentru atacurile cibernetice.
Atacurile au început înainte de închiderea urnelor
Comisia Electorală Centrală anunțase încă din cea de-a doua zi a scrutinului că sistemul de vot electronic din Moscova fusese ținta unui atac cibernetic pe care Pamfilova l-a descris drept „foarte puternic” și continuu.
Autoritățile au susținut că atacurile nu au reușit să compromită procesul de vot. În paralel, președintele Vladimir Putin acuzase Ucraina că încearcă să perturbe alegerile. Kievul a calificat scrutinul drept lipsit de legitimitate democratică, în timp ce autoritățile ruse au susținut că procesul electoral se desfășoară normal.
Scrutinul s-a desfășurat într-un context politic și militar tensionat. În ultima zi de vot, Moscova și regiunea din jurul capitalei au fost vizate de atacuri cu drone atribuite Ucrainei. Autoritățile ruse au anunțat victime și pagube materiale, iar Ministerul rus al Apărării a afirmat că va intensifica atacurile asupra unor obiective militare din Ucraina ca răspuns.
Opoziția anti-război, în afara cursei electorale
Alegerile s-au desfășurat în condițiile în care formațiunile care au participat la scrutin susțin, în linii generale, Kremlinul și politica sa privind războiul din Ucraina. Partidul liberal Yabloko, una dintre puținele formațiuni care s-au pronunțat împotriva războiului, a fost împiedicat să participe cu lista federală, deși unii dintre candidații săi au putut candida în anumite circumscripții uninominale.
În același timp, votul a avut loc și în teritoriile ucrainene ocupate și revendicate de Rusia, aspect contestat de Ucraina și de Uniunea Europeană.
Prin urmare, primele date confirmă conducerea Rusiei Unite în scrutin, însă procentul final al formațiunii urma să fie determinat de numărarea tuturor voturilor, inclusiv a celor exprimate electronic și a altor categorii de buletine care nu au fost cuprinse în sondajul VCIOM.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
