Sectorul industrial al Germaniei se confruntă cu o problemă. Cea mai recentă amenințare a Rusiei de a tăia furnizarea cu gaz prin conducta Nord Stream 1 aduce după sine căutări frenetice de alternative pentru reducerea consumului de energie, mai ales din partea consumatorilor foarte mari, precum BASF – companie de 40 de miliarde de dolari.
Potrivit articolului publicat de Reuters la secțiunea Breakingviews, rezultatele financiare ale gigantului din industria chimică, publicate miercuri, arată semne de flexibilitate, însă implicațiile pe termen lung ale deficitului iminent de energie sunt complexe.
În 2020, costurile energiei pentru BASF și alte grupuri germane din industrie – Evonik, companie de 9 miliarde de dolari, Wacker, de 7 miliarde de dolari și Covestro, de 6 miliarde de dolari – au fost în medie 5% din costul bunurilor vândute, potrivit UBS.
Anul acesta costurile cu energie vor reprezenta peste 40% din acest indicator. Dacă conducta Nord Stream 1 ar fi rămas la 40% din capacitatea sa normală, industria germană nu ar mai fi trebuit să își reducă cererea de gaz în 2020 cu 20% față de anul trecut, spune UBS. Decizia lui Vladimir Putin de a reduce capacitatea Nord Stream 1 la 20% creează o problemă și mai mare. Dacă importul de gaz din Rusia ajunge la zero, consumul de gaz in industria chimică a Germaniei va trebui să se înjumătățească.
BASF are câteva opțiuni. Șeful companiei, Martin Brudermüller, recunoaște că fabrica de la Ludwigshafen ar putea continua să funcționeze chiar dacă își înjumătățește nevoile de consum de gaz față de anul trecut, când erau de 48 terawatt-oră, deși acest lucru ar însemna reducerea capacității de producție. Compania ar putea să transfere clienților unele costuri crescute, iar ca ultimă alternativă ar putea înlocui producția de amoniac și gaz de sinteză cu produse din afara Europei, care folosesc gaz mai ieftin.
Chiar și așa, în scenariul în care gazul rusesc ar dispărea, 1.5 miliarde de euro din profitul din operațiuni al companiei ar fi șterse pur și simplu de pe hârtie, din cele 7 miliarde pe care le estimează grupul pentru acest an. Efectele adiacente, cum sunt o economie europeană mai slabă care duce la o cerere scăzută de produse chimice, ar putea dubla lovitura posibilă pentru BASF, spre 3 miliarde de euro, potrivit Reuters. Aceasta ar reflecta scăderea de 40% în prețul acțiunilor BASF din luna februarie și până acum.
Pe termen mai lung, posibil ca multe din companiile cu care se mândrește Germania în sectorul industrial să fie nevoite să își mute producția în alte părți, unde energia este mai ieftină. Această mutare ar fi logică pentru BASF, de exemplu, care își vinde 3/5 din producție clienților non-europeni. Pentru Germania, al cărei sector industrial reprezintă un sfert din PIB și este locomotiva exporturilor, aceasta este o mare problemă.