Românii au început să-și ajusteze mai vizibil consumul în acest an, pe fondul creșterii taxelor și al prețurilor. Datele statistice pentru primul trimestru din 2026 indică însă o diferență importantă între mediul urban și cel rural: în timp ce locuitorii orașelor au continuat, în medie, să cheltuiască mai mult, populația rurală și-a redus semnificativ consumul.
Datele trimestriale privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor, publicate de Institutul Național de Statistică, indică o schimbare a comportamentului de consum încă de la începutul anului. Familiile au devenit mai prudente cu banii, într-un context economic dificil, marcat de scumpiri și de majorarea poverii fiscale.
Cheltuielile au scăzut cu aproape 50 de lei pe persoană
În primul trimestru din 2026, gospodăriile au cheltuit, în medie, cu aproape 50 de lei mai puțin pe persoană în fiecare lună, comparativ cu trimestrul anterior. Ajustarea vine într-o perioadă în care taxele și impozitele au crescut cu aproximativ 5%, iar cheltuielile pentru servicii, inclusiv utilități, au urcat cu circa 2%.
În același timp, ponderea banilor alocați pentru alimente și mărfuri nealimentare s-a redus cu aproximativ 1-2%. Scăderea ponderii acestor categorii este cu atât mai relevantă cu cât prețurile au continuat să crească, ceea ce sugerează că gospodăriile au încercat să compenseze scumpirile prin reducerea cantităților cumpărate sau prin amânarea unor cheltuieli.
Datele agregate la nivel național ascund însă o diferență considerabilă între orașe și sate.
La oraș, cheltuielile au crescut. La țară, au fost tăiate cu 113 lei
În mediul urban, cheltuielile gospodăriilor au crescut, în medie, cu aproximativ 16 lei pe persoană pe lună în primul trimestru din 2026 față de ultimele trei luni ale anului trecut.
În mediul rural, situația a fost radical diferită. O persoană dintr-o gospodărie rurală a cheltuit, în medie, cu aproximativ 113 lei mai puțin pe lună.
Diferența dintre cele două categorii de populație arată că ajustarea consumului nu a fost distribuită uniform. Pentru gospodăriile de la oraș, veniturile suplimentare au permis menținerea sau chiar majorarea cheltuielilor, în timp ce familiile din mediul rural au fost nevoite să reducă mai puternic consumul.
Practic, între cele două medii de rezidență s-a conturat o diferență de aproape 130 de lei pe persoană în ceea ce privește evoluția cheltuielilor.
Veniturile au crescut la oraș, dar au scăzut la sat
Evoluția veniturilor explică o parte importantă a acestei diferențe.
Între ultimul trimestru din 2025 și primul trimestru din 2026, veniturile unei persoane dintr-o gospodărie urbană au crescut, în medie, cu aproximativ 178 de lei pe lună.
În mediul rural, veniturile au scăzut însă cu circa 32 de lei pe persoană.
Astfel, diferența nu vine doar din modul în care gospodăriile își gestionează banii, ci și din evoluția veniturilor disponibile. În timp ce familiile din orașe au beneficiat, în medie, de venituri mai mari, gospodăriile rurale au intrat în 2026 cu resurse financiare mai reduse.
Perioada analizată a coincis și cu măsurile de limitare a cheltuielilor din sectorul public. Salariile bugetarilor au fost înghețate, iar unele sporuri au fost reduse, inclusiv în domeniul educației. Impactul acestor măsuri este mai vizibil în localitățile și gospodăriile în care veniturile sunt mai dependente de sectorul public.
Scumpirile obligă familiile să-și schimbe comportamentul
Reducerea cheltuielilor nu înseamnă neapărat că gospodăriile au început să consume mai puțin din toate categoriile. O parte din ajustare poate veni din schimbarea structurii consumului: cumpărături mai puține, orientarea către produse mai ieftine sau amânarea unor cheltuieli care nu sunt considerate urgente.
Presiunea este amplificată de faptul că taxele și impozitele au crescut în același timp cu prețurile. Pentru gospodăriile cu venituri mai mici, orice majorare a costurilor fixe lasă mai puțini bani disponibili pentru alte produse și servicii.
Datele pentru primul trimestru arată, astfel, două Românii din perspectiva consumului. În mediul urban, creșterea veniturilor a permis menținerea cheltuielilor și chiar o ușoară majorare a acestora. În mediul rural, scăderea veniturilor a fost însoțită de o reducere mult mai puternică a consumului.
Evoluția din primul trimestru poate reprezenta unul dintre primele semnale statistice ale modului în care populația reacționează la noul context fiscal și la scumpiri: atunci când veniturile nu mai țin pasul cu prețurile și taxele, gospodăriile își ajustează consumul, iar această ajustare este mult mai severă în cazul familiilor cu venituri mai vulnerabile.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
