Pregătirea profesională continuă nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea românilor, aceștia nefiind interesați să urmeze cursuri de formare sau reconversie profesională nici când își pierd locurile de muncă. Acesta este și unul dintre motivele pentru care multe persoane nu reușesc să reintre mai repede în câmpul muncii, deși deficitul de specialiști este semnificativ.
”O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%. Se întâmplă acest lucru pentru că, din păcate, pregătirea profesională continuă nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea românilor”, arată concluziile unui barometru realizat de Frames și Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
Printre noile specializări căutate de angajatori se numără analiști de date, software developers în proiectarea CAD a produselor pentru printare 3D și în programarea roboților industriali și a masinilor automate de producție CNC, specialiști Big Data, experți în digital transformations și managementul calității, profesioniști în digital sales, digital customer service si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate.
Cu toate că salariile oferite pentru aceste sarcini sunt bine plătite, companiile găsesc greu angajați suficient de bine pregătiți.
Potrivit datelor Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din Romania au urmat, în 2020, forme de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
Reorientarea profesională în România trebuie să devină o prioritate în condițiile în care mare parte din forța de muncă actuală va deveni irelevantă, din perspectiva calificării, în viitor, consideră experții.
Până în 2030, potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării, digitalizării și robotizării.
,,Vestea bună este că vor apărea tot mai multe locuri de muncă specializate, iar România are șansa uriașă de a arde etapele și de a construi un nou contingent de forță de muncă bine specializată, capabilă să susțină industria în procesul radical de transformare către Industry 4.0’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda ACAROM și a partenerilor Fabrica 4.0, a fost realizat în perioada 4-8 iulie 2022, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de persoane, manageri și angajaţi cu funcții de răspundere, 58% bărbaţi şi 42% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.