Românii au consumat cu 11,9% mai puțină energie electrică în primele șapte luni ale anului 2026, în timp ce România a exportat cu 930 de milioane de kWh mai mult decât în perioada similară din 2025.
La prima vedere, cele două evoluții par să indice un excedent de energie și o economie care devine mai eficientă. În realitate, datele spun o poveste mult mai complicată.
Consumul final de energie electrică a scăzut în perioada ianuarie-iulie cu 4,3%, până la 28,076 miliarde kWh. În economie, reculul a fost de 1,8%, iluminatul public a consumat cu 7% mai puțin, iar gospodăriile au redus consumul cu 11,9%. În același timp, exporturile au urcat cu 11,5%, până la 9,035 miliarde kWh.
Problema este că procentul de 11,9% nu poate fi interpretat automat drept economie de energie. În spatele lui se află mai multe fenomene: prețurile mai mari, condițiile meteorologice, eficiența energetică, extinderea prosumatorilor și autoconsumul, dar și încetinirea activității economice.
Un recul de 11,9% nu poate avea o singură explicație
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, observa fenomenul încă de la începutul anului, când scăderea consumului casnic ajunsese la 10,1%. În opinia sa, o reducere atât de mare într-un singur an are mai multe explicații.
Una dintre cele mai evidente este prețul. Creșterea facturilor îi determină pe consumatori să își schimbe comportamentul și să reducă utilizarea anumitor aparate electrice. După eliminarea schemei de plafonare, presiunea asupra bugetelor gospodăriilor a devenit mai mare, iar efectele pot fi observate în consum.
Dar prețul nu explică totul.
Temperaturile mai ridicate pot reduce consumul de electricitate destinat încălzirii, în timp ce perioadele cu mai mult soare favorizează gospodăriile care au instalații fotovoltaice. În paralel, electrocasnicele mai eficiente, iluminatul LED și lucrările de izolare pot permite unei locuințe să consume mai puțină energie fără ca nivelul de confort să scadă în aceeași proporție.
Diferența dintre consumul populației și cel al economiei este însă importantă. Dacă o gospodărie folosește mai puțină energie pentru că și-a schimbat becurile, electrocasnicele sau sistemul de încălzire, avem un câștig de eficiență. Dacă reduce consumul pentru că factura a devenit prea mare, fenomenul are o altă semnificație.
La fel se întâmplă în industrie.
Economia consumă mai puțin, iar producția industrială este în scădere
Consumul de energie electrică al economiei a scăzut cu 1,8% în primele șapte luni. În același timp, producția industrială a României a înregistrat un recul, iar industria prelucrătoare a avut o scădere și mai pronunțată.
Diferența este importantă pentru interpretarea datelor. O economie care produce aceeași cantitate de bunuri folosind mai puțină energie devine mai eficientă. O economie care produce mai puțin și, în consecință, consumă mai puțină electricitate transmite un alt semnal.
Dumitru Chisăliță sintetizează această situație prin faptul că România produce mai multă energie din anumite surse regenerabile, dar consumă mai puțin. Problema este că această schimbare nu se transformă automat într-un avantaj economic sau strategic.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
