Românii au cheltuit mai mult pe bunuri de larg consum și produse Electro-IT în prima jumătate a anului, deși puterea lor de cumpărare s-a deteriorat, iar inflația ridicată a continuat să pună presiune pe bugetele gospodăriilor. Cheltuielile au ajuns la 68 de miliarde de lei, cu 3,2% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Datele provin din analiza NielsenIQ (NIQ) România „State of the Retail Nation” (Barometrul de Retail) pentru primele şase luni din 2026, realizată pe baza datelor colectate din aproximativ 62.000 de puncte de vânzare din întreaga ţară.
Conform acesteia, valoarea vânzărilor FMCG prin canalele de retail a crescut cu 5,2% în prima jumătate a anului, însă ritmul de creştere a încetinit la 3,9% în trimestrul al doilea, pe fondul presiunilor inflaţioniste. Volumele de vânzări au rămas, în general, stabile în majoritatea categoriilor, în condiţiile în care consumatorii au recurs tot mai mult la strategii de economisire, precum alegerea unor branduri mai accesibile sau a mărcilor private, cumpărăturile din magazine cu preţuri mai mici şi orientarea către produsele aflate la promoţie.
În acelaşi timp, însă, datele arată că retailul alimentar beneficiază indirect de reducerea consumului în HoReCa, în condiţiile în care preţurile mai ridicate îi determină pe consumatori să îşi limiteze tot mai mult cheltuielile în restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică.
Sectorul electro-IT, afectat de amânarea achiziţiilor
De asemenea, analiza citată mai arată că piaţa Electro-IT a traversat o perioadă dificilă, consumatorii reducând achiziţiile discreţionare de valoare mai mare. Astfel, valoarea vânzărilor a scăzut cu 7,5%, iar volumele cu 8,9%. Categoria Telecom, cea mai mare din segmentul T&D şi care include smartphone-urile, a înregistrat o scădere de 13,8% a unităţilor vândute, pe fondul încrederii reduse a consumatorilor şi al ciclurilor mai lungi de înlocuire a dispozitivelor.
Cu excepţia categoriei Foto, care a înregistrat o creştere de 19,1% a volumelor vândute, toate celelalte categorii T&D au consemnat scăderi: echipamente de birou (-4,1%), IT (-7,9%), electrocasnice mici (-4,6%), electronice (-10,5%), electrocasnice mari (-9,9%) şi aparate pentru confortul locuinţei (-24,4%).
„Consumatorii români devin mai selectivi, deoarece inflaţia persistentă, ratele mai ridicate ale dobânzilor şi diminuarea venitului disponibil real pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor. Deşi cheltuielile totale de consum au crescut cu 3,2% în primele şase luni ale anului, consumatorii se adaptează presiunilor economice alegând produse mai accesibile, cumpărând mai puţin dar mai frecvent şi din mai multe magazine, amânând achiziţiile costisitoare şi profitând de promoţii. Acest comportament reflectă preocuparea continuă pentru gestionarea atentă a bugetului familiei”, a declarat Iulia Pencea, Managing Director NIQ România, citată în cercetare.
Produsele esenţiale câştigă teren în coşul de consum
Totodată, toate marile categorii de produse FMCG au înregistrat creşteri în valoare în prima jumătate a anului, pe fondul nivelului ridicat al inflaţiei. Produsele alimentare, care deţin cea mai mare pondere în coşul de consum, de 56%, au consemnat un avans de 5,8% al vânzărilor. Băuturile alcoolice, cu o pondere de 12%, au crescut cu 2,4%, iar cele non-alcoolice, care reprezintă 19% din total, au înregistrat o creştere de 7,3%.
Produsele din categoria non-alimentare, cu o pondere de 13% în coşul de consum, au avut cea mai modestă creştere valorică, de 2,2%. În schimb, volumul vânzărilor a avansat, ceea ce indică orientarea consumatorilor către produse mai ieftine.
În plus, tendinţa de orientare către produsele de bază, observată şi anul trecut, s-a menţinut în prima jumătate a lui 2026. Astfel, volumele de vânzări au crescut în cazul unor categorii considerate esenţiale, în timp ce produsele asociate consumului de impuls sau de răsfăţ au pierdut teren. Berea şi ciocolata au înregistrat scăderi importante de volum, în timp ce cafeaua, considerată o necesitate, a consemnat o creştere în volum, chiar dacă preţurile sale au avansat peste media FMCG. Produsele proaspete, precum laptele, brânzeturile, carnea şi legumele, au continuat, de asemenea, să înregistreze o cerere mai mare în volum.
„Puterea de cumpărare a consumatorilor români s-a deteriorat, în condiţiile unei inflaţii medii de 9,4% în perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu o creştere salarială de doar 3,2%”, a declarat Iulia Pencea.
În acest context, consumatorii îşi ajustează tot mai mult comportamentul de cumpărare şi caută variante prin care să îşi utilizeze mai eficient veniturile. Produsele marcă privată şi promoţiile câştigă teren, pe măsură ce incertitudinile economice şi politice îi determină pe români să fie mai atenţi la preţ.
Promoţiile şi magazinele de discount câştigă teren
În continuare, analiza NielsenIQ mai arată și că importanţa promoţiilor a crescut. Astfel, în trimestrul al doilea din 2026, produsele vândute în promoţie au reprezentat 27,7% din totalul vânzărilor reţelelor de comerţ modern, cu 1,4 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit analizei, eficienţa promoţiilor s-a îmbunătăţit, magazinele şi producătorii încercând să menţină un echilibru între preţurile accesibile pentru consumatori şi susţinerea vânzărilor.
În plus, se mai arată în cercetare, supermarketurile şi magazinele de discount au fost principalii câştigători în această perioadă. Vânzările acestora au crescut cu 8,9% în valoare, iar canalul a ajuns să deţină 49,5% din piaţă. Comerţul tradiţional a rămas al doilea canal ca importanţă, cu o cotă de 29,7%, însă vânzările au avansat cu numai 0,6%, pe fondul intensificării promoţiilor în magazinele de discount şi hipermarketuri.
Hipermarketurile au consemnat o creştere de 3,4% şi au ajuns la o cotă de 19,8% din valoarea vânzărilor, în timp ce magazinele din staţiile de carburant au reprezentat 1,1% din piaţă.
Supermarketurile şi magazinele de discount şi-au consolidat poziţia în toate principalele categorii de produse. Acestea au ajuns să genereze 54,7% din vânzările de produse alimentare, 49% din cele de produse non-alimentare, 42,5% din vânzările de băuturi non-alcoolice şi 36,9% din cele de băuturi alcoolice.
Comerţul online şi mărcile private continuă să crească
Şi comerţul online a continuat să crească rapid în prima jumătate a anului, susţinut de interesul consumatorilor pentru preţuri mai bune şi de dezvoltarea serviciilor de quick commerce. Astfel, vânzările FMCG prin canalele online monitorizate de NIQ au ajuns la aproximativ 1,1 miliarde de lei, cu 17,5% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2025. În această perioadă, vânzările online de produse alimentare au crescut cu 19,5%, cele de băuturi non-alcoolice cu 22,9%, băuturile alcoolice cu 19,7%, iar produsele non-alimentare cu 12,2%.
Nu în ultimul rând, orientarea către economisire s-a reflectat şi în evoluţia mărcilor private. Acestea au beneficiat atât de dezvoltarea comerţului modern şi de încrederea tot mai mare a consumatorilor, cât şi de presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. În primul trimestru din 2026, mărcile private au ajuns la o cotă de 21,9% din vânzările FMCG, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
