România trece printr-o perioadă în care vulnerabilitățile sistemului energetic devin vizibile aproape de la o oră la alta: producția de energie variază puternic în funcție de vreme, consumul crește în anumite intervale ale zilei, iar disponibilitatea capacităților nucleare și hidro pune presiune suplimentară pe piață.
O imagine în timp real a sistemului poate fi urmărită pe platforma MonitorEnergie.ro, care agregă date publice de la Transelectrica și ENTSO-E (European Network of Transmission System Operators for Electricity, n.r.) și afișează evoluția producției, consumului, soldului import-export și a producției pe fiecare tip de sursă, datele fiind actualizate la aproximativ 10 secunde.
Soarele schimbă profilul producției, iar piața reacționează
Aceste date, de altfel, urmărite în timp real, arată una dintre principalele transformări ale sistemului energetic românesc: energia solară poate ridica puternic producția în timpul zilei, dar contribuția acestei surse scade rapid după-amiaza și aproape dispare după lăsarea întunericului.
În același timp, consumul nu urmează aceeași curbă. După reducerea producției fotovoltaice, necesarul de energie poate rămâne ridicat, ceea ce înseamnă că sistemul trebuie să compenseze rapid diferența prin hidroenergie, centrale pe gaze și cărbune, producția nucleară disponibilă și, atunci când este necesar, importuri.
Volatilitatea se vede și în prețurile angro. Potrivit OPCOM (Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale, n.r.), prețul mediu ponderat pe Piața pentru Ziua Următoare a fost de 636,46 lei/MWh în iulie 2026, după 694,48 lei/MWh în iunie și 565,05 lei/MWh în mai.
În anumite intervale orare, diferențele sunt însă mult mai mari decât sugerează media lunară. Prețul format pe PZU este unul marginal, astfel încât o reducere bruscă a producției disponibile sau o creștere a consumului poate împinge prețul semnificativ în sus într-un interval de numai 15 minute.
Un exemplu extrem a fost 30 iunie 2026, când prețul PZU a ajuns la aproximativ 5.321 lei/MWh, iar media zilei a fost de circa 1.537 lei/MWh. În august, oscilațiile au continuat, chiar dacă media zilnică este temperată de intervalele cu energie ieftină din timpul zilei.
Cernavodă, un factor important în echilibrul sistemului
Pe de altă parte, presiunea asupra sistemului este amplificată în această perioadă de situația producției nucleare.
România este în stare de alertă în sectorul energetic până la sfârșitul lunii august, iar eventuala indisponibilizare a Unității 2 de la Cernavodă ar însemna pierderea aproape instantanee a aproximativ 700 MW de putere disponibilă, echivalentul a circa 10% din consumul curent, potrivit unei analize prezentate de Asociația Energia Inteligentă.
Impactul nu ar însemna automat lipsă de energie pentru populație. Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, consumul casnic la vârf este de aproximativ 3.000-3.500 MWh, în timp ce producția disponibilă fără Cernavodă ar putea depăși 5.000-5.400 MWh. Problema ar fi însă presiunea suplimentară asupra pieței și necesitatea unor importuri mai mari în anumite intervale.
În scenariile analizate de AEI, dacă importurile ar fi limitate, iar producția eoliană și solară ar fi redusă în același timp cu indisponibilizarea reactorului, prețurile de seară ar putea ajunge din nou la valori de câteva mii de lei pe MWh.
În același timp, însă, așa cum deja s-a făcut cunoscut în spațiul public, specialista în energie Eugenia Gusilov fiind printre cei care au arătat acest lucru, cei peste 300.000 de prosumatori din România au suplinit deja lipsa de energie din rețea în ultimele zile, producția acestora fiind comparabilă cu cea a Unității 2 Cernavodă.
România are capacități, dar are nevoie de flexibilitate
În același timp, una dintre principalele probleme ale sistemului energetic este următoarea: nu este suficient să existe capacitate instalată, ci trebuie să existe energie disponibilă exact în momentul în care este necesară.
O centrală fotovoltaică poate produce foarte mult la prânz și deloc după apus. O centrală eoliană depinde de viteza vântului, iar producția hidro este influențată de debitele disponibile. În schimb, consumul nu poate fi redus sau mutat în aceeași măsură.
De aceea, bateriile, centralele flexibile pe gaze, hidrocentralele cu acumulare, interconexiunile și rețelele de transport devin tot mai importante, problema fiind cu atât mai relevantă cu cât România a adăugat în ultimii ani cantități importante de capacitate solară. Numai în cazul centralelor fotovoltaice, spre exemplu, puterea instalată a crescut de la 1.853 MW la începutul anului 2025 la 3.094 MW la începutul lui 2026, în timp ce capacitatea eoliană a ajuns la 3.136 MW, potrivit datelor Transelectrica.
Prin urmare, una dintre soluțiile esențiale pentru această problemă, repetată foarte des în spațiul public, este stocarea. Bateriile pot prelua energia produsă în exces în intervalele cu producție solară ridicată și o pot livra înapoi în rețea atunci când producția fotovoltaică scade, în special seara, când consumul rămâne ridicat. În acest fel, energia produsă la prânz nu trebuie consumată sau exportată imediat, ci poate fi păstrată pentru intervalele în care sistemul are mai multă nevoie de ea.
Energia ieftină de la prânz nu înseamnă automat energie ieftină seara
Totodată, noua structură a mixului energetic al României schimbă și modul în care trebuie privit prețul energiei.
Într-o zi cu producție solară ridicată, spre exemplu, oferta suplimentară poate împinge prețurile în jos în timpul zilei. După apus însă, aceeași capacitate fotovoltaică nu mai contribuie la acoperirea consumului, iar sistemul trebuie să apeleze la alte surse.
Această diferență dintre orele cu producție abundentă și cele cu producție redusă explică de ce România poate avea simultan perioade cu energie foarte ieftină și intervale cu prețuri extrem de ridicate.
OPCOM arată, de altfel, că pentru livrarea din august contractele tranzacționate pe piețele angro se situau în jurul valorii de 572-578 lei/MWh, ceea ce arată că piața pe termen mai lung poate avea o evoluție diferită de episoadele extreme de pe PZU.
Concluzia care se desprinde este limpede: sistemul energetic românesc se află într-o perioadă în care problema nu mai este doar câtă energie poate produce România, ci cât de repede poate muta energia din orele în care este abundentă în orele în care este nevoie de ea.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
