România este remarcată pentru punctele ei forte dar și pentru vulnerabilități, în analiza riscurilor de țară pentru anul 2024 – evaluarea riscului de neplată în principalele economii, realizată de Allianz Trade.
Aderarea la Uniunea Europeană și relațiile internaționale pozitive au consolidat poziția României în peisajul global. Sectorul industrial competitiv și nivelul scăzut al șomajului reflectă poziția economică solidă a României și oferă un mediu de afaceri adecvat pentru dezvoltare și investiții.
Punctele slabe, care întăresc complexitatea mediului economic sunt: instabilitatea guvernului și lipsa reformelor structurale în sectoarele cheie ale economiei, finanțele publice slabe, deficitele mari anuale de cont curent și o acoperire modestă prin intrările nete de Investiții Străine Directe (ISD), împreună cu o povară semnificativă a datoriei externe. Dezechilibrele macroeconomice rămân o preocupare continuă care arată necesitatea consolidării și îmbunătățirii stării economice a României, potrivit analizei Allianz Trade, lider global în asigurările de credit comercial și managementul creditelor. Analiza riscului de țară oferă perspective cuprinzătoare atât asupra mediului economic, politic și de afaceri, cât și asupra factorilor de sustenabilitate care influențează riscul de neplată pentru companiile din 84 de economii.
Creșterea PIB-ului de +3,7% – peste media statelor din Europa Centrală și de Est
România a avut o performanță puternică în rândul economiilor emergente, deși perioadele de supraîncălzire economică au provocat uneori îngrijorare. Creșterea medie anuală a PIB-ului real a fost de +3,7% în ultimii 20 de ani, cu mult peste media statelor membre ale UE din Europa Centrală și de Est.
În 2022, activitatea economică a României s-a menținut pe un trend ascendent, datorită cheltuielilor consumatorilor, investițiilor și cererii externe. Efectele de bază statistică au contribuit la obținerea unei creșteri de +4,7% anual. Dar, impactul creșterii inflației, creșterea ratelor dobânzilor, diminuarea cererii externe și deteriorarea încrederii întreprinderilor au avut efecte pe deplin în 2023.
Deoarece atât cererea internă, cât și cea externă au încetinit semnificativ, creșterea PIB-ului real este estimată la puțin peste +2%. Până la finalul anului 2024, analiștii estimează ca va exista o crește de aproximativ +3% și, respectiv, +3,5% în 2025,susținută de cheltuielile publice și de investiții, precum și de consolidarea cheltuielilor consumatorilor pe fondul creșterii venitului real disponibil, a impactului diminuat al creșterilor anterioare ale ratei dobânzii și a relaxarii monetare.
Politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR) este oficial bazată pe țintirea inflației (2,5% ± 1pp). Rata reală a dobânzii a fost negativă de la finalul anului 2017 până în octombrie 2023, fiind situată sub rata inflației, chiar și atunci când aceasta a depășit intervalul maxim în 2018-2019, în contextul unei creșteri rapide, double-digit a salariilor și la mijlocul anului 2021, odată cu creșterea prețurilor la energie. Aceasta a condus la o inflație a prețurilor de consum începând din 2022 până spre jumătatea anului 2023. BNR a majorat moderat rata sa de politică monetară de la 1,25% în septembrie 2021 la 7,00% în ianuarie 2023.
Banca a intervenit frecvent pe piețele de schimb valutar pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei – un aspect previzibil având în vedere regimul oficial al cursului de schimb. Între timp, analiștii se așteaptă ca inflația să rămână persistentă pe fondul creșterilor prețurilor alimentelor și a unei creșteri salariale puternice. Se așteaptă ca inflația generală să atingă o valoare medie de aproximativ 5,6% în 2024 și 4% în 2025.
Finanțele publice ale României vor continua să se deterioreze devenind un motiv de îngrijorare, potrivit analizei. În perioada 2022-2023 s-au înregistrat și alte deficite fiscale anuale mari de aproximativ -6% din PIB, de data aceasta datorită atât veniturilor fiscale mai mici, cât și nevoilor mai mari de cheltuieli, cauzate de războiul din Ucraina. În ciuda unor consolidări fiscale planificate, se estimează că deficitele anuale vor rămâne ridicate, la aproximativ -5% în 2024-2025.
Raportul dintre datoria publică și PIB a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 47% în 2022 și se estimează că va ajunge la aproximativ 50% în 2025. Deși acest lucru pare încă modest în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, dinamica tendințelor este un motiv de îngrijorare.
Și finanțele externe ale României sunt un alt motiv de îngrijorare, deficitul de cont curent înregistrând o creștere constantă de la -0,3% din PIB în 2014 la -9,3% în 2022, înainte de o scădere ușoară până la o valoare estimată de -6,5% în 2023.
Cadru legal prietenos pentru mediul de afaceri
Acoperirea deficitelor de Investiții Străine Directe este probabil să rămână sub 50%, deoarece fluxurile de capital către piețele emergente (mai vulnerabile) vor continua să fie reduse în contextul economiei globale persistente. Mai mult, tendința descendentă a raportului dintre datoria externă față de PIB, de la 77% din PIB în 2011 la 47% în 2019, s-a inversat.
În 2020, acest raport a fost de 57% și se preconizează că va rămâne peste 50% în următorii ani. Între timp, rezervele valutare ale BNR au crescut din nou de la minimele temporare înregistrate în 2022, cu toate că intervențiile menționate în cursul schimburilor valutare generează o anumită volatilitate în nivel.
Cu toate că rămân zone de vulnerabilitate, sondajele anuale ale Indicatorilor de Guvernare la nivel mondial ale Institutului Băncii Mondiale arată un cadrul legal prietenos pentru mediul de afaceri. Sondajul Indexului Libertății Economice al Fundației Heritage pentru anul 2023 atribuie României poziția 53 din peste 180 de economii și reflectă scoruri ridicate în ceea ce privește drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea de investiții.
Rămân vulnerabilități în domenii precum: eficacitatea judiciară, integritatea guvernamentală și libertatea financiară. În Indexul de Sustenabilitate Ambientală, realizat de Allianz Trade, România ocupă locul 40 din 210 economii, reflectând scoruri ridicate pentru consumul de energie și emisiile de CO2 pe PIB, stres și vulnerabilitate generală la schimbările climatice. Mai există vulnerabilități în producția de energie regenerabilă și rata de reciclare, potrivit analizei Allianz Trade.
Cu sediul central la Paris, Allianz Trade este prezentă în 52 de țări și are 5.500 de angajați.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania