România a înregistrat în 2025 al doilea cel mai mic cost orar al muncii din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un nivel de 13,6 euro pe oră, țara noastră se situează între Bulgaria (12 euro) și Ungaria (15,2 euro). La polul opus, cele mai ridicate costuri sunt în Luxemburg (56,8 euro), Danemarca (51,7 euro) și Țările de Jos (47,9 euro).
La nivelul întregii Uniuni Europene, costul mediu orar al muncii a ajuns la 34,9 euro, în creștere cu 4,1% față de anul anterior. În zona euro, nivelul este și mai ridicat, de 38,2 euro.
Diferențe majore în structura costurilor
Un aspect relevant este ponderea costurilor care nu se regăsesc direct în salariul negociat. În medie, acestea reprezintă 24,8% în UE și 25,6% în zona euro. România se remarcă însă prin cea mai mică pondere – doar 4,8%, mult sub nivelul din țări precum Franța (32,3%) sau Suedia (31,7%).
Această structură indică o povară fiscală mai redusă asupra angajatorilor, dar și un nivel mai scăzut al contribuțiilor sociale, cu implicații asupra protecției angajaților.
Creșteri accelerate ale costului muncii
Deși nivelul rămâne scăzut, dinamica este una accelerată. România a înregistrat o creștere de 10,6% a costului muncii în 2025, cea mai mare dintre statele UE care nu folosesc moneda euro. Prin comparație, Ungaria a crescut cu 8,9%, iar Polonia cu 8,8%.
Pe termen lung, evoluția este și mai evidentă: costul orar al muncii în România este de peste trei ori mai mare decât în 2008. După o perioadă de stagnare și creșteri lente, ultimii cinci ani au adus o accelerare puternică.
Un avantaj competitiv în scădere
Diferențele față de alte economii din Europa Centrală s-au redus considerabil. Dacă în trecut România avea un avantaj clar de cost, acesta începe să se estompeze. De exemplu, raportul față de Polonia a crescut de la 55% la 87%, iar diferența față de Ungaria s-a diminuat semnificativ.
Această tendință sugerează că avantajul competitiv bazat pe forță de muncă ieftină este pe cale de epuizare. În acest context, atragerea investițiilor va depinde tot mai mult de calitatea infrastructurii și stabilitatea mediului de afaceri.
