Miniștrii Cabinetului Ciucă și-au făcut show‑ul în primele două luni de guvernare în studiourile televiziunilor. Sunt ei în stare să gestioneze crizele acestui an? Sau vor rămâne pe micile ecrane în timp ce pandemia și criza energetică vor mistui România?
La investirea Guvernului Ciucă (25 noiembrie 2021), președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe miniștrii noului cabinet: „Oamenii vor să vadă fapte, oamenii vor să vadă rezultate. Vă invit să le livrați!”.
Chiar dacă, în cei șapte ani de mandat de până acum, Klaus Iohannis a fost un președinte discret, chiar absent, fiind cam rupt de realitățile României, solicitarea de mobilizare de atunci a fost justificată. România avea un guvern după două luni de criză (generată de retragerea USR de la guvernare), în care PNL a căutat cu disperare o soluție de guvernare. Până la urmă, după negocieri dificile, care au pus la încercare răbdarea românilor, PNL, PSD și UDMR au ajuns să preia frâierele guvernării. Așa încât, îndemnul președintelui, „oamenii vor să vadă rezultate”, a venit în asentimentul majorității românilor.
Guvernul Ciucă trebuie, în acest an, să treacă la fapte, să obțină rezultate și să le livreze. Ușor de spus, mai greu de realizat. După aproape două luni de la instalare, executivul vorbește mai mult decât face. Cine a urmărit televiziunile noastre de știri (inclusiv televiziunea publică) s-a convins că principala activitate a miniștrilor a fost prestația pe micile ecrane: interviuri, declarații, intervenții telefonice. Ei și-au expus planurile, proiectele, „soluțiile” la diverse probleme, de parcă s-ar fi aflat în campanie electorală.
Guvernul Ciucă a părut mai degrabă un pompier care, în loc să se repeadă cu tulumba să stingă focul, vorbește în fața camerelor de luat vederi și a microfoanelor despre incendii și despre cum se poate interveni eficient. Ei sunt buni la teorie! Cu alte cuvinte, țara arde și guvernanții trăncănesc la televiziuni. Dacă marea trăncăneală TV nu va înceta sau nu-și va diminua volumul, România riscă, într-adevăr, să fie „mistuită” de mai multe crize, sub privirile impasibile ale guvernanților preocupați să-și lustruiască imaginile la televiziuni.
Pe plan intern, Guvernul Ciucă are de luptat pe mai multe fronturi: pandemia (valul 5 cu varianta Omicron), criza energetică (în ciuda plafonării și compensării facturilor), inflația (care va înregistra o creștere procentuală cu două cifre), datoria publică și împrumuturile masive pe care va trebui să le contracteze pentru acoperirea deficitului bugetar. Și în 2022, volumul împrumuturilor va crește, pentru că statul are nevoie de 145 de miliarde de lei, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice, față de 135 de miliarde de lei în 2021. Împrumuturile preconizate de 145 de miliarde de lei sunt necesare pentru a acoperi deficitul bugetar (estimat la 77 miliarde de lei) și pentru a gestiona datoria publică (68 miliarde de lei) ajunsă la scadență și rostogolită.
Guvernul și-a propus ca 30% din împrumuturi să fie atrase de pe piața internă și 70% de pe cea externă. Împrumuturile externe, ale căror dobânzi sunt influențate de ratingurile agențiilor internaționale de evaluare, ar putea să fie mai rezonabile pentru că România este favorizată în ochii creditorilor de bugetele puse la dispoziție prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Uniunii Europene. Altfel spus, prezintă garanții de încredere.
La toate aceste crize („incendii”) pe care Guvernul Ciucă trebuie să le gestioneze („stingă”), în acest an, se adaugă țintele și jaloanele care trebuie atinse în procesele de reformă asumate în PNRR, așa încât finanțarea europeană să nu se blocheze, presiunile sindicale ce vor crește pe măsură ce inflația va măcina din veniturile românilor și, foarte important!, impactul majorării tarifelor la energia electrică și la gazele naturale asupra activității economice. Este dificil de estimat care va fi acest impact asupra marilor companii producătoare din România și cum vor suporta acest șoc întreprinderile mici și mijlocii. Creșterea economică prognozată de guvern la 4,5% pentru 2022 este pusă sub semnul întrebării din cauza efectelor crizei energetice. În lunile martie – aprilie, plafonarea și compensarea facturilor la energie vor costa bugetul de stat aproximativ trei miliarde de lei, conform precizării premierului Nicolae Ciucă.
Cu atâtea crize în jurul său, Guvernul Ciucă nu va acorda mare atenție (mai deloc) mediului privat de afaceri. Acesta s-a obișnuit să fie tratat cu indiferență, adaptându-se și evoluând independent de mersul guvernării. Pentru antreprenorii și oamenii de afaceri din România a fost importantă decizia politicienilor de a renunța la „taxa de solidaritate”, mult discutată la sfârșitul anului 2021, și promisiunile menținute că taxele și impozitele vor rămâne aceleași.
Până una alta, creșterea fiscalității nu va afecta mediul de afaceri, astfel încât planurile de business făcute pentru acest an nu vor avea de suferit din această direcție. Pe de altă parte, mediul de afaceri așteaptă cu nerăbdare lansarea de către ministerele de linie, care gestionează banii din PNRR, a programelor și licitațiilor pentru proiectele prevăzute în acest plan. Companiile private sunt pregătite, dar „mingea” se află, ca de obicei, în „terenul” guvernului.
Pe plan extern, România nu poate decât să asiste, în calitate de membru NATO și partener strategic al Statelor Unite, la creșterea amenințărilor Rusiei în estul blocului european. Presiunile rusești de la începutul acestui an, ce vizează o posibilă invazie în Ucraina, și contactele diplomatice dintre Casa Albă și Kremlin, care se situează la nivelul unor eșecuri… amiabile, contribuie la accentuarea unei stări de anxietate și îngrijorări majore.
România nu-și permite niciun pas în afara parteneriatului strategic cu SUA, niciun pas împotriva politicii unitare a Uniunii Europene care, din păcate, este minantă de o răceală față de aliatul american, care asigură securitatea continentului. România își va urmări și în acest an norocul, bafta, soarta de a-și găsi liniștea sub umbrela NATO și siguranța în parteneriatul cu SUA. Nu-i puțin lucru! De aceea, îndemnul președintelui Klaus Iohannis către Guvernul Ciucă de a livra rezultate este întărit de faptul că securitatea externă este asigurată de SUA și NATO. Dar pentru a fi protejat în exterior trebuie să fii puternic în plan intern, aceasta este garanția unei politici eficiente!
Guvernul Ciucă va avea multe crize de gestionat în acest an. Probabil că va fi cel mai încercat guvern din ultimii 30 de ani. Cu o condiție: să nu se rupă coaliția PSD-PNL-UDMR!