România a alocat aproximativ 4,5 milioane de euro, începând din 2024 și până în vara acestui an, pentru construcția și modernizarea unor biserici din Republica Moldova, potrivit informațiilor și datelor Secretariatului de Stat pentru Culte din România.
Finanțările au crescut semnificativ în ultimii doi ani și jumătate, iar o parte importantă a investițiilor este direcționată către nordul și sudul Republicii Moldova. Sprijinul este acordat în principal prin intermediul Patriarhiei Române și vizează proiecte ale Mitropoliei Basarabiei.
16 biserici construite sau modernizate cu sprijin românesc
În 2023, România a adoptat o lege prin care sunt prevăzute anual fonduri de aproximativ două milioane de euro pentru construcția și modernizarea lăcașurilor de cult din Republica Moldova.
Potrivit datelor citate, de la începutul finanțărilor, în 2024, și până în vara lui 2026 au fost transferate aproximativ 4,5 milioane de euro. Cu acești bani, 16 biserici au fost construite sau se află în diferite etape de construcție. Alte nouă finanțări au fost acordate pentru chilii și așezăminte sociale din cadrul unor biserici și mănăstiri.
Sprijinul financiar pentru clericii din Republica Moldova a crescut, de asemenea. Fondul lunar destinat salariilor preoților a depășit 100.000 de euro, fiind de aproximativ zece ori mai mare decât în 2018.
Investiții în nordul și sudul Republicii Moldova
Printre proiectele susținute de România se numără biserica „Ștefan cel Mare și Sfânt” din satul Aluatu, raionul Taraclia. Pentru construcția acesteia, România a alocat anul trecut aproximativ 500.000 de lei românești, iar în iulie 2026 au mai fost acordați 250.000 de lei pentru mobilier.
La Sângerei este construită biserica „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, pentru care statul român a alocat, în martie 2025, peste un milion de lei. La Bălți sunt în construcție biserica „Sfântul Antonie cel Mare și Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și Paraclisul Episcopal „Duminica Sfinților Români”.
Finanțări similare sunt acordate și pentru proiecte din raioanele Cahul și Ungheni.
Extinderea Mitropoliei Basarabiei
Investițiile au loc într-un context în care Mitropolia Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române, încearcă să-și consolideze prezența în Republica Moldova, unde Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, are în continuare o influență importantă.
Cercetătoarea Tatiana Cojocari estimează că ponderea persoanelor din Republica Moldova care se identifică cu Mitropolia Basarabiei a crescut de la aproximativ 12% în 2010 la 20-25% în prezent.
Teologul Paul Palencsar consideră implicarea României și o formă de „soft power”, în timp ce noul Mitropolit al Basarabiei, Antonie, descrie sprijinul drept „o investiție în viitorul spiritual și cultural” al Republicii Moldova.
Experții avertizează că banii nu sunt suficienți
Specialiștii citați susțin însă că investițiile în infrastructura religioasă nu sunt suficiente pentru modificarea unor percepții construite de-a lungul mai multor decenii. Tatiana Cojocari consideră că Mitropolia Basarabiei trebuie să investească și în propria imagine, să aibă lideri integri și să evite implicarea în politică sau scandaluri.
În satul Aluatu, construcția noii biserici ar urma să dureze cel puțin încă doi ani. Potrivit preotului Cristian Chicoș, aceasta ar fi prima biserică românească ridicată în localitate în ultimul secol. Vechea biserică „Sfântul Mucenic Haralambie” a fost închisă în 1945 și demolată în 1961, în perioada sovietică.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
