România şi Bulgaria fac un pas important spre aderarea la spațiul Schengen. Din martie 2024, vom primi undă verde pentru transportul aerian și maritim.
Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime, începând cu luna martie 2024. Discuțiile vor continua în 2024, pentru aplicarea acordului comunitar la frontierele terestre, în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin.
Pe 26, 27 și 28 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic acest acord politic.
Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE.
“O admitere parțială – ca urmare a unui acord politic al tuturor statelor membre UE – este un real succes. Vom continua eforturile pentru admiterea cu granițele terestre, pentru traficul rutier și feroviar și pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline în Spațiul Schengen. Vom continua negocierile la nivel diplomatic și lucrul la nivel tehnic pentru atingerea acestui proiect de țară esențial pentru viitorul României”, a afirmat Nicolae Ciucă, președintele Senatului.
Premierul Marcel Ciolacu a spus că din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă și a precizat că este convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră.
„După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință! Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră. La acest proiect național s-a muncit extrem de mult. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut ușa Schengen părea complet închisă”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen depindea doar de votul Austriei, după ce Olanda care bloca integrarea celor două țări, prin obiecțiile sale față de Sofia, a decis să nu se mai opună.
Condițiile Austriei, înainte de anunțul acordului politic
Austria își menține o serie de condiții. Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a prezentat Comisiei Europene condiţiile ce trebuie îndeplinite, înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”. „Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.
Concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.
În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”, care a explicat că din cei peste 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, doar circa 150 de migranţi au venit prin aeroporturi.