Cu cea mai mare creștere economică din regiune, România are o uriașă contribuție a consumului la PIB: 80% – cea mai mare din regiune. Prognoza privind aportul consumului la PIB se menține pentru România și astfel este estimată o creștere economică de 3,3% în 2024, cea mai mare din regiune și egală cu cea a Serbiei. Problema României este că avansul consumului se bazează pe importuri, ceea ce presează, în plus, balanța comercială și deficitul de cont curent. Și astfel, România va continua să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din regiune.
România are cea mai mare creștere economică din Europa: Între anii 2000-2022, economia României a crescut de peste 7 ori, sau cu 605%, în timp ce economiile celorlalte state member UE au crescut, în medie, cu 100%
România înregistra cea mai mare creştere economică din regiune, în al doilea trimestru din 2023, prin comparaţie cu perioada similară din 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Economia României a crescut în această perioadă cu 2,7%, în vreme ce economia Bulgariei, următoarea clasată, a crescut cu 1,8%. Cifrele sunt ajustate de Eurostat astfel încât comparaţia dintre statele membre să fie relevantă.
Analiştii financiari se aşteaptă ca economia României să încetinească, per total an 2023, faţă de avansul de 4,7% pe care l-a înregistrat în 2022. Dar, şi pentru trimestrul al doilea din 2023 se aşteptau ca economia să se răcească. Cu toate acestea, după cum remarca Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, evoluţia nu este rea, comparativ cu ţările din regiune şi chiar din Uniunea Europeană în ansamblu, unde doar economia Irlandei a crescut mai mult – cu 2,8%.
România în cifre
În cifre, România are astăzi un PIB de 320 miliarde euro, exporturi de 93 miliarde euro, importuri de 124 miliarde euro, o datorie externă în valoare de 161 miliarde euro (septembrie 2023) și o rată a inflației de 7,5 – 8%. Salariul mediu în România este de 950 de euro, salariul minim este de 400 de euro, iar numărul salariaților este de 5,2 milioane.
Populaţia, după domiciliul în România, numără 21,92 milioane de persoane, în scădere cu 0,4% faţă de anul 2022. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,1%, respectiv 51,2%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani depăşește cu peste 22% populația tânără de 0-14 ani.
Presiunile de pe piața muncii din România și inflația încă ridicată sunt principalii factorii determinanți ai creșterii salariului nominal și accentuează riscurile intrării în spirala salarii-preț în 2024.
Consumul privat din România se va menține cel mai ridicat din Europa Centrală și de Est (ECE), plasând creșterea economică pe tendința pozitivă, potrivit unei analize a Erste Group Research (EGR).
Potrivit datelor BNR, România are o uriașă contribuție a consumului la PIB: 80% – cea mai mare din regiune. Dată fiind prognoza privind menținerea consumului și a aportului său la PIB, pentru România este estimată o creștere economică de 3,3% în 2024, cea mai mare din regiune și egală cu cea a Serbiei.
În 2025, creșterea produsului intern brut (PIB) al României ar urma să se detașeze de plutonul ECE, până la 4,8%, urmată tot de Serbia, cu 3,6%.
Economiile regiunii vor continua să sufere anul viitor, de pe urma evoluției economiei germane, iar fără relansarea consumului (ca urmare a diminuării presiunilor inflaționiste), perspectivele creșterii ar fi fost îndoielnice.
Creșterea consumului privat în România va fi de circa 3% în 2024, aproximativ egală cu cea din Polonia și ușor sub cele din Croația și Ungaria.
An electoral cu 4 runde de alegeri
Așteptările privind exporturile românești în Germania abia dacă rămân în domeniul pozitiv în 2024, iar Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia vor fi în domeniul negativ în 2024.
„Anul electoral greu în 2024, cu alegeri europene, locale, parlamentare și prezidențiale în program, va declanșa anumite zgomote populiste. Sondajele indică o continuitate a marii coaliții din prezent și dincolo de 2024”, potrivit raportului EGR.
Unul dintre argumente este acela că așa-numita „consolidare fiscală va avea un impact negativ limitat, iar fondurile europene (PNRR) ar urma să susțină investițiile”.
Problema României este că avansul consumului se bazează pe importuri, ceea ce presează, în plus, balanța comercială și deficitul de cont curent.
România va continua să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din regiune, iar analiștii de la EGR pun sare pe rană comparând aceste date cu deficitul SUA, care se află în cu totul altă poziție globală.