România ar putea utiliza o parte din resursele PNRR pentru a sprijini dezvoltarea producției de energie eoliană offshore, mai ales în contextul în care prețurile electricității și al gazului natural depășesc noi recorduri pe busele europene, apreciază Claudiu Cazacu, consulting strategist în XTB România.
Energia eoliană offshore ar putea fi unul dintre răspunsurile pe termen lung la provocările climatice și economice.
Costul investiției tinde să fie ridicat din cauza complexității construcției astfel că, în general, sunt preferate grupuri de putere mare.
Potrivit Băncii Mondiale, România ar avea un potențial de 76 GW de energie eoliană offshore, din care 22 GW pe platforme de până la 50 de metri adâncime, iar restul pe platforme plutitoare.
Pe de altă parte, instalațiile offshore fragmentează și reduc habitatul unor specii marine, iar turbinele pot reprezenta un pericol major pentru păsări. În plus, turbinele eoliene sunt nereciclabile.
Fermele eoliene offshore sunt instalate, în medie, la o adâncime de 27,1 metri și la o distanță de 33 de kilometri de țărmuri, arată asociația Wind Europe.
Piața energiei eoliene se concentrează, în continuare, pe energia eoliană onshore, 81% din instalațiile noi din Europa fiind terestre.
Pentru perioada 2022-2026, Wind Europe estimează că doar un sfert din noile instalații vor fi offshore.
La nivel global, sectorul ar urma să crească masiv după 2031, perioadă în care sunt așteptate investiții de aproape 1 trilion de dolari, care vor majora capacitatea instalată de aproape zece ori, la 330 GW.
Datele Energy Information Administration arată că producția de energie ar urma să crească cu 47% până în 2050.