În următorii cinci ani, România are potențialul de a atrage investiții de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spații logistice și industriale, atât din fonduri private cât și din investiții publice, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.
Problemele din lanțurile de producție și aprovizionare, generate de crizele multiple din ultimii ani, au determinat o schimbare semnificativă în percepția investitorilor în privința logisticii industriale.
În 2024 și în orizontul 2030, focusul se pune pe găsirea unor spații logistice cât mai aproape de consumator, pe optimizarea stocurilor, a costurilor cu utilitățile și pe dezvoltarea unor investiții în locații multifuncționale, adaptabile la dinamica tot mai accentuată a business-ului, arată analiza Frames.
Din această perspectivă, România poate deveni un jucător major în domeniul logisticii industriale în Europa, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece economia globală, de la scurtarea lanțurilor de producție și aprovizionare la focusul pe găsirea unor locații sigure, ferite de evenimente nedorite, precum războiul și schimbările climatice.
„Reconstrucția Ucrainei, după război, va genera un business de peste 100 de miliarde de euro, iar multe companii caută deja locații optime pentru a-și dezvolta puncte de lucru în apropierea acestui uriaș șantier care va deveni țara vecină”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Maersk, cel mai mare operator în transportul maritim de containere, anunța, zilele trecute, că România începe să crească ca destinație de nearshoring, adică relocarea producției, în contextul creșterii costurilor cu transportul cauzate de întreruperea unor rute cheie. Din Constanța și pe Dunăre, mărfurile ar ajunge în Europa de Vest chiar și cu patru zile mai repede decât pe rutele marine prin nord.
Potrivit unui studiu EY România, 56% dintre companiile străine vor să își extindă operațiunile din România, un procent foarte bun având în vedere provocările de securitate de la granița de Est.
Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic.
Pe fondul evoluției economice din ultimii 2 ani, companiile au inaugurat peste 500.000 mp de spații industriale și logistice, astfel că România a ajuns să depășească granița de 7 milioane de mp, iar perspectivele arată că, în orizontul 2030, România poate creşte cu încă 3 mil. mp de spaţii industriale şi logistice.
„Pentru ca acest target să fie atins, este nevoie de o accelerare a proiectelor de infrastructură, de la drumuri la cale ferată, rețele electrice și de apă/canal și de intrarea pe cale terestră în spațiul Schengen, moment care ar putea transforma România într-un adevărat hub logistic regional”, arată analiza Frames.
România mizează pe parcurile industriale
Parcurile industriale au toate șansele să devină cheia atragerii investitorilor în România, pentru că oferă toate facilitățile la cheie, spun analiștii.
Cele mai noi date, prezentate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, arată că în luna mai erau înregistrate oficial 110 de parcuri industriale la nivel național, care beneficiază și de facilități fiscale oferite de stat. Acestea au o suprafață de 3466 hectare.
Cele mai multe dintre acestea sunt situate în Prahova (27 de parcuri), Cluj (24) și în Brașov (18). În zona București-Ilfov există autorizate 15 parcuri industrial.
Cea mai nouă investiție în domeniu este anunțată în județul Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea, un grup de investitori locali reuniți în Asociația „Deschidem Orașul”, vrea să dezvolte, la inițiativa fostului vicepreședinte ANAF Virgil Pîrvulescu, un parc industrial și științific pe 70 de hectare, în apropierea complexului Oltchim.
„Centrul țării are nevoie de un astfel de parc industrial, un hub logistic și de producție de unde să poți ajunge rapid și eficient în orice zonă din țară, mai ales că se va construi și autostrada spre Sibiu. Investiția totală va depăși 200 de milioane de euro, iar efectele pozitive se vor resimți imediat, prin atragerea a minimum 1000 de locuri de muncă și prin dezvoltarea unor lanțuri economice ce vor relansa economic această regiune”, afirmă Virgil Pîrvulescu.
De la comerţul electronic (e-commerce) la retail-FMCG, industria automotive, industria farmaceutică, cea a modei, echipamente industriale şi maşini, construcţii, mixul investițional interesat de astfel de locații de business este unul din ce în ce mai mare.
Asta pentru că parcurile industriale oferă companiilor acces la utilități și la unele pachete de beneficii speciale în funcție de domeniul de activitate al acestora. În plus, investitorii sunt scutiți de plata impozitului pe teren, a impozitului pe clădiri și a celui de urbanism, precum și de schimbarea destinației terenului.
Interesul investitorilor este cu atât mai mare cu cât, potrivit estimărilor Avison&Young, randamentele investițiilor din spațiile logistice din România sunt printre cele mai mari din Europa.
Randamentul investițional (yield) al sectorului de logistică și spații industriale din România s-a ridicat anul trecut la circa 8-8,25%, față de 5,25% în Polonia, Cehia – 4,75% sau Ungaria – 7%.
O treime dintre parcurile industriale întâmpină dificultăți
Dar nu toate parcurile industriale sunt profitabile. Dintre cele 112 existente în prezent în România, mai mult de o treime funcționează la limita de avarie.
„Parcul industrial nu este o afacere simplă, dimpotrivă. Ține de mixul de oferte de servicii pe care îl propui, de ce chiriași atragi și cum îi menții acolo, de dezvoltarea continuă a proiectelor și serviciilor oferite. Doar să închiriezi teren ieftin nu mai e de ajuns în 2024. Ai nevoie de investiţii în clădiri cu standarde înalte de sustenabilitate, de soluții de business integration, de marketing și promovare, de networking etc”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Nu în ultimul rând, pe fondul crizei forţei de muncă, ai nevoie de investiţii semnificative în depozite cu automatizare avansată. De aceea, spune el, multe dintre parcurile industriale din România au eșuat sau funcționează la limita de avarie.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, în lume există 20.000 de parcuri industriale, din care doar în jur de 1.000 sunt în Europa.
