Produsul Intern Brut (PIB) nominal al României ar putea depăși 700 de miliarde de euro în 2034 și să se apropie de 800 de miliarde de euro în 2035, susțin macroeconomiștii ING Bank România, într-un raport publicat miercuri. Proiecțiile sunt bazate pe un ritm de creștere economică reală de aproximativ 3% anual și o inflație medie similară, transmite Agerpres.
Aceste cifre ar plasa România într-o poziție competitivă cu economii dezvoltate precum Austria și Suedia, deschizând posibilitatea intrării în top 10 economii ale Uniunii Europene. În paralel, nivelul de trai al populației va continua să crească, PIB-ul pe cap de locuitor în paritatea puterii de cumpărare apropiindu-se semnificativ de media UE — un salt considerabil față de 55% în 2013 și aproape 80% în prezent.
“Până în 2035, ne aşteptăm la o economie robustă, matură şi diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă şi oferta locală. Sectoare precum IT, construcţii şi auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii încă emergente în prezent, precum energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice şi digitale, alimentată de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regională. În ansamblu, până în 2035, avem şanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate”, a declarat Valentin Tătaru, economist-şef al ING Bank România.
Un rol esențial în această evoluție îl vor juca investițiile, în special cele susținute de fonduri europene și investiții străine directe. ING subliniază importanța absorbției eficiente a celor circa 78 de miliarde de euro alocate prin PNRR și bugetul UE 2021–2027. Modernizarea infrastructurii și dezvoltarea capitalului uman sunt văzute drept factori cheie în accelerarea creșterii.
România ar putea beneficia, de asemenea, de valul de relocare industrială (nearshoring) dinspre Asia către Europa, atrăgând noi investiții în producție, în special în domenii precum componente auto și echipamente electronice. Stabilitatea macroeconomică și infrastructura modernizată sunt condiții esențiale pentru acest scenariu.
Sectorul IT&C este considerat un motor major de creștere, România având potențialul de a deveni un hub regional în tehnologie și inovație. Integrarea AI, blockchain și dezvoltarea ecosistemului local de startup-uri vor sprijini această transformare.
Industria energiei verzi, susținută de potențialul natural al României și de politicile climatice ale UE, este așteptată să joace un rol esențial. Se estimează că până în 2034 jumătate din consumul național de energie ar putea proveni din surse regenerabile.
Raportul ING subliniază și trendul de creștere a salariilor peste rata inflației — de la aderarea la UE în 2007, salariul mediu net a crescut cu aproximativ 480%, în timp ce prețurile au urcat cu 125%. Această convergență salarială este de așteptat să continue până în 2035.
Investițiile imobiliare vor rămâne preferate de populație, însă interesul pentru instrumentele financiare, inclusiv piața de capital, este în creștere. Indicele BET a înregistrat un randament total de circa 400% în ultimul deceniu, arătând un apetit crescut pentru diversificarea investițiilor.
Potrivit ING, cu reforme susținute, stabilitate macroeconomică și o strategie clară de atragere a capitalului, România are șanse reale să devină una dintre economiile-cheie ale UE în următorul deceniu.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.