Doctorul Teodor Holhoș
Doctorul Teodor Holhoș este lider pe piața de oftalmogie, pentru al doilea an consecutiv, și se pregătește să „exporte” servicii de chirurgie refractivă
Pornit în antreprenoriatul medical cu un singur cabinet de optică medicală, deschis cu banii din darul primit la nuntă, chirurgul oftalmolog Teodor Holhoș a construit din resurse proprii Rețeaua de oftalmologie Dr. Holhoș, cea mai mare rețea privată de oftalmologie din România după numărul de pacienți și cifra de afaceri. Recent, medicul a făcut un pas pe care puțini profesioniști din sistemul medical autohton au reușit să facă: acela de a fi invitat să opereze într-o clinică din străinătate.
De la exodul creierelor la exportul de servicii
Timp de trei decenii, sistemul medical din România a funcționat ca bazin de recrutare pentru Occident. Mai ales în specializări cu deficit cronic de personal calificat, ca de exemplu ATI, statele din Vestul Europei au importat timp de mulți ani, din noile state membre UE, forță de muncă bine calificată. În contrapartidă, România a absorbit tehnologii, standarde și expertiză. În unele privințe, acest traseu seamănă cu cel urmat de China, care a început, în anii 1990, prin a trimite contingente masive de tineri la studii în străinătate, în același timp în care își deschidea granițele importului de tehnologie și producției în lohn.
Dacă însă în China dezvoltarea economică a fost în esență rodul unei politici de stat, în România sistemul privat și-a asumat, vrând-nevrând, rolul de motor al convergenței economice cu Vestul. Printre exemplele de succes se numără oftalmologia, o specializare majoritar privată în țara noastră, care astăzi înregistrează performanțe comparabile cu cele din sistemele medicale din marile state ale UE.
În competiție cu Occidentul
Din punctul de vedere al profesionistului Teodor Holhoș, medic cu peste 30.000 de operații la activ, ecartul dintre Est și Vest s-a redus foarte mult în oftalmologie. „Noi facem azi, aici în România, aceleași operații, la aceleași standarde și cu aceleași rezultate ca și în Franța sau Germania – cel puțin în chirurgia refractivă, care este partea cea mai dinamică din chirurgia oftalmologică”, spune medicul. „Bineînțeles că sunt foarte mândru că voi opera în Austria, la Viena, dar eu cred că am ajuns într-un moment în care era de așteptat să se întâmple și asta. În clinicile noastre de oftalmologie noi operăm deja pacienți străini care vin aici ca să se trateze, care vin chiar și din America, pentru că procedurile și standardele medicale sunt exact la fel ca și în Occident. Asta înseamnă că suntem competitivi.”
Această reușită vine însă la capătul unui ciclu lung de investiții și formare profesională. „Din păcate, la noi absolvenții de Medicină care aleg specializarea Oftalmologie nu prea au unde să se formeze în chirurgie refractivă – adică să învețe să facă operații de corecție a dioptriilor”, spune medicul. „Cei mai mulți dintre noi, medicii care facem astfel de operații, au învățat la locul de muncă, eventual sub îndrumarea unui mentor, și mergând la cursuri în străinătate. În facultate sau în spitalele publice de oftalmologie nu prea există echipamente. Vorbim de aparatură foarte sofisticată, care combină lasere de frecvență foarte înaltă, braț chirurgical robotic, microscop chirurgical, sisteme de asistență pentru medic, pat mobil pentru pacient și așa mai departe. Noi, în clinicile noastre, am investit mai multe milioane de euro doar în platformele chirurgicale; asta, pe lângă investițiile în amenajarea clinicilor la standardele cerute pentru a avea sală de operații, în echipamentele de investigație și în formarea echipei. Până acum, am ajuns probabil la investiții totale de 20-25 de milioane de euro.”
Cum se construiește un lider de piață
Invitația de a opera la Viena confirmă practic statutul de lider de piață a Clinicilor Dr. Holhoș. Povestea acestui succes a început practic de la zero, în 2010-2011, când tânărul medic Teodor Holhoș a deschis la Alba Iulia primul său cabinet de optică medicală, investind banii primiți la nuntă, cu sprijinul părinților și al socrilor. În 2013, tot la Alba, și-a deschis prima clinică, unde a început să realizeze operații.
De acolo, expansiunea a fost metodică, cu clinicile din Turda (2017), Mediaș (2018), Sibiu (2019), Cluj-Napoca (2022) și Târgu Mureș (2024). Astăzi, rețeaua „Dr. Holhoș” numără șase clinici de chirurgie oftalmologică, formând cea mai mare rețea privată de profil din România.
Peste 6.000 de operații pe an, un singur medic
Progresul tehnologiei a comprimat durata intervențiilor la câteva minute, iar unele operații laser se realizează în câteva secunde. „Procedura SMILE Pro, care este cea mai avansată din lume pentru corecția miopiei, a hipermetropiei și astigmatismului miopic, durează efectiv doar 7 secunde, atât cât durează faza de excizie a unei lenticule din cornee”, spune medicul. Dr. Teodor Holhoș efectuează anual peste șase mii de operații, depășind, cumulat, pragul de 30.000 de intervenții.
Înzestrarea nativă, recunoaște el, a contat. „Am avut noroc să am un anumit talent pentru manualitate”, spune medicul, care își amintește că a realizat primele operații încă din primul an de rezidențiat.
Gama de proceduri pe care o acoperă este neobișnuit de largă pentru un singur chirurg: de la chirurgia refractivă (PRK, FemtoLASIK, SMILE și Presbyond) la operațiile de cataractă, glaucom și intervenții pe retină. A fost printre primii din țară – și primul din Transilvania – care a introdus operația SMILE Pro, realizată cu platforma robotică ZEISS VISUMAX 800; rețeaua sa este singura din România care deține trei astfel de echipamente.
La finalul anului trecut, medicul a obținut acreditarea internațională „Master Surgeon in Minimally Invasive Surgery”, acordată de Surgical Review Corporation, una dintre cele mai respectate organizații independente de certificare a excelenței medicale — devenind primul oftalmolog român care deține acest titlu. Distincția a vizat atât activitatea sa chirurgicală, cât și standardele întregii rețele.
Pe acest fundal vine invitația de la Viena. Dr. Holhoș o citește nu ca pe o performanță individuală, ci ca pe un semn că expertiza acumulată în ultimii zece-cincisprezece ani începe să circule și în sens invers. Ideea pe care o subliniază este că oftalmologia românească „a început deja să exporte” expertiză profesională, nu doar să importe.
*Conținut sponsorizat
