Când vine vorba de agricultură în Europa Centrală și de Est, estimările specialiștilor lasă loc pentru optimism numai ca perspectivă de viitor. România, în special, se numără printre cele mai slabi performeri din CEE, lucru demn de mirare dacă ne gândim că beneficiem de suprafațe generoase. Doar 2,5 milioane de hectare sunt alocate porumbului, față de cele 6,5 milioane de hectare pe care Ungaria, de exemplu, le folosește pentru această cultură.
Alții preferă să vadă jumătatea plină a paharului: acolo unde este loc de îmbunătățire pot apărea și marile investiții care să crească performanțele. Iar în agricultură, performanța se măsoară prin gradul de sustenabilitate, ce ar putea fi rezumată la hrana produsă prin resurse cât mai puține. Eugen Diaconu, Field Operation Lead al diviziei Monsanto din România, a fost vocea producătorului de semințe în cadrul secțiunii dedicate agriculturii a CEE Forum. Prezentă încă din 1975 în România, compania Monsanto a început activitatea prin distribuirea de chimicale pentru culturi, iar apoi s-a extins către producerea de semințe. În prezent, în România, numai semințele de porumb și rapiță sunt permise – doar sub forma lor îmbunătățită prin hibridizare și nu ca organisme modificate genetic (OMG). Din 2005, adică la trei decenii după intrarea pe piața românească, Monsanto a început o serie de investiții importante. 170 de milioane de dolari au fost cheltuite pentru fabrica de procesare semințe de la Sinești și punctele de cultivare de la Dropia și din Iași, iar Monsanto România a ajuns în fruntea producătorilor de semințe de porumb din Europa.
Dar România pare să fie descrisă în termenii unui peisaj dramatic, de fiecare dată când problema irigațiilor este adusă în discuție: „Ne-am dat seama că fără irigații nu putem face nimic, nu avem siguranța producției care este contractată pentru export. După 2007, un an teribil de secetă, ne-am dat seama că trebuie să facem ceva în acest sens, așa că am investit mai întâi în echipamente moderne de irigare”, a declarat Eugen Diaconu. În plus, „infrastructura subterană era dezastruoasă, canalele erau colmatate iar apa ajungea de la Dunăre la terenuri în 2-3 zile”, a mai spus acesta. După o investiție de circa 6 milioane de euro, în două zone din România (Iași și Viziru) s-a putut realiza irigarea a 4.100 de hectare.
Un progres notabil, de tipul excepției care întărește regula căci, față de cele 4 milioane de hectare irigate înainte de 1989, valoarea vehiculată azi este de 10 ori mai mică, adică de circa 400.000 de hectare. „Avem capacități dar, din punctul de vedere al infrastructurii, România nu a făcut progrese. Se discută mereu despre irigații însă acestea nu au loc”, mărturisea Eugen Diaconu. În aceste condiții, semințele produse de Monsanto în România merg în proporție de 70% către exporturi (pentru 15 țări, printre care și Rusia), restul de 30% rămânând pentru producția autohtonă.