Schimbările climatice, generate de încălzirea globală, reprezintă un subiect de urgentă actualitate pe agenda mondială. Amenințarea unui război nuclear, foametea, epidemiile, sărăcia, războiul economic, discriminarea și conflictele religioase și rasiale sunt problemele omenirii care se plasează în urma acestui subiect complex. Rezolvarea nu va veni nici în 2020 și nici în următorii ani. Este un proces de lungă durată, care necesită diplomație, solidaritate și adoptarea unor măsuri transpuse în practică. Ceea ce s-a câștigat până acum, în această chestiune, este faptul că, în mare măsură, comunitatea mondială a conștientizat cauzele și pericolul încălzirii globale, care influențează clima și, implicit, viața oamenilor. Rețelele de socializare și mass-media au contribuit la înțelegerea fenomenelor și, mai cu seamă, la riscurile ce decurg din ignorarea și tratarea cu superficialitate a poluării, care contribuie decisiv la schimbările climatice. Demonstrații ample pentru sensibilizarea factorilor de răspundere au avut loc în marile orașe ale lumii. Cercetători, lideri de opinie, politicieni, organizații neguvernamentale, oameni de știință, universitari și simpli cetățeni și-au exprimat, în ultimii ani, îngrijorări și apeluri pe această temă. Dezbaterile susținute de studii și cercetări sunt convingătoare. Pământul se încălzește, iar oamenii nu pot să stea pasivi, pentru că sunt direct răspunzători de soarta planetei pe care trăiesc și o vor lăsa moștenire copiilor și nepoților. Cât de mobilizată este în prezent comunitatea internațională pentru a interveni în combaterea poluării? Răspunsul este dificil de dat și ține de atitudinea politicienilor față de acest subiect. Administrația Trump, care a retras SUA din acordul climatic de la Paris, în 2017, este un exemplu că nu există o voință unanimă la nivel mondial. La aceasta se adaugă și multe alte declarații ale unor lideri politici care consideră că tema schimbărilor climatice este exagerată. (Obsesia conspirației mondiale este de actualitate.)
Pământul nu ține cont de disensiunile dintre guverne, președinți și oameni și continuă să se încălzească. Copernicus, serviciul privind schimbările climatice al Uniunii Europene, a declarat 2019 drept cel de-al doilea an cel mai călduros din istoria înregistrărilor meteorologice în Europa, după anul 2016. Anul trecut, temperatura a depășit cu 0,6 grade Celsius media din perioada 1981-2010. Mai mult, s-a încheiat și cel mai călduros deceniu (2010 – 2019) de la începutul secolului al XIX-lea. În același timp, Copernicus a confirmat că nivelul concentrațiilor de CO2 din atmosferă a continuat să crească în 2019. Și acest lucru se va întâmpla și în 2020.
Europenii sunt conștienți de această amenințare la adresa vieții. Sondajul Eurobarometru, dat publicității la începutul lunii decembrie 2019, arată că schimbările climatice ocupă primul loc între prioritățile cetățenilor din UE. Circa 32% dintre cetățenii participanți la sondaj au menționat combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă problemă de care ar trebui să se ocupe Parlamentul Uniunii Europene. Ca reacție la rezultatele acestui sondaj, Parlamentul European a adoptat, în decembrie anul trecut, o rezoluție prin care declară situația de urgență privind clima și protecția mediului în Europa și la nivel global. Majoritatea parlamentară a solicitat președintelui Comisii Europene, Ursula von der Leyen, să includă un obiectiv de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 în Pactul ecologic european. Nici Germania, liderul Uniunii Europene și motorul economiei de pe bătrânul continent, n-a stat cu mâinile în sân. Parlamentul federal german a aprobat pachetul de măsuri propus de guvernul Angelei Merkel împotriva schimbărilor climatice. Printre măsurile incluse se numără sporirea finanțării acordate de guvernul de la Berlin în vederea promovării folosirii transportului public în cele 16 landuri germane și taxarea sporită, începând cu 2021, a emisiilor de CO2 în transporturi și construcții. Acestea ar fi câteva din acțiunile care au avut câștig de cauză în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Eșecurile anului 2019 pe acest front au fost, însă, dureroase. Summitul de climă COP25 de la Madrid, organizat de ONU în luna decembrie, s-a încheiat fără adoptarea unui document oficial și fără o concluzie clară. Cu alte cuvinte, evenimentul, la care au participat reprezentanți din 200 de țări, dintre care 50 de șefi de stat și de guvern, a fost un eșec. Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a declarat: „Sunt dezamăgit de rezultatele COP25, dar nu trebuie să renunțăm și nu voi renunța.” Observatorii de la această reuniune au remarcat acțiunile de blocare a negocierilor de către oficialitățile unor state precum SUA, Brazilia și Arabia Saudită. În acest an, la Glasgow (Marea Britanie), va avea loc următoarea conferință dedicată climei: COP26. Analiștii estimează că și acest summit se va încheia cu un eșec.
Pământul nu mai are răbdare să aștepte rezultate pozitive la conferințele politicienilor. Incendiile care au devastat suprafețe uriașe ale Australiei sau focurile care au distrus o bună parte din pădurile Braziliei sunt dovezi evidente ale schimbărilor climatice. Aceste catastrofe nu se pot negocia la mesele evenimentelor internaționale. Este greu de estimat dacă oamenii vor învăța ceva din aceste catastrofe. Istoria a arătat acest lucru în multe situații, când oamenii nu și-au făcut „temele” în urma unor lecții dramatice. Cu siguranță, vor fi voci care vor diminua și discredita amploarea grozăviilor, indicând că altele sunt prioritățile civilizației umane. Dar rămâne speranța ca masa critică a politicienilor și a oamenilor simpli să o depășească pe cea a celor care eludează acest pericol.
În România, subiectele schimbărilor climatice, a protejării mediului și a reducerii poluării sunt tratate conform obiceiurilor și tradițiilor de pe plaiurile mioritice. Adică, multă vorbărie (trăncăneală) și fapte puține sau deloc. Ca atare, România are 13 proceduri de infringement şi 11 proceduri de preinfringement pe mediu din partea Comisiei Europene. Dacă nu se vor aloca resurse financiare în acest domeniu și România nu se va alinia standardelor de mediu ale Uniunii, atunci statul român va suporta amenzi uriașe. Dar această situație nu trezește emoție nici în mediul politic și nici în opinia publică. Mult mai palpitante sunt ciorovăielile dintre primarul Bucureștiului și ministrul Mediu pe seama aerului poluat din Capitală. Declarații belicoase, amenințări, frustrări și văicăreli. Mult mai emoționate sunt știrile care anunță că un pădurar a fost bătut de hoții de lemne din păduri sau că, Doamne ferește!, un lucrător de la ocolul silvic a fost ucis. Iată teme care sunt rumegate cu pasiune de publicul românesc în defavoarea unor măsuri concrete și pragmatice, atât din partea autorităților, cât și din partea cetățenilor. Românii încă nu sunt conștienți că natura țării în care trăiesc le aparține și că au obligația s-o îngrijească și s-o protejeze.