FacebookTwitterLinkedIn

Republica Moldova încearcă să pună bazele unei piețe de capital funcționale, într-un moment în care principala problemă a acesteia este chiar lipsa emitenților. La evenimentul Capital Market Forum – Perspectiva dezvoltării pieței de capital în Moldova, oficialii de la Chișinău, reprezentanții autorității de reglementare, ai Băncii Naționale a Moldovei și ai Bursei de Valori București au vorbit despre ceea ce urmează după lansarea Bursei Internaționale a Moldovei (BIMx): atragerea companiilor și a investitorilor și crearea unei piețe care să poată funcționa efectiv.

Pentru Guvernul de la Chișinău, una dintre primele surse de ofertă pentru bursă ar trebui să fie chiar portofoliul propriu de companii.

„Primul lucru pe care trebuie să-l facă Guvernul Republicii Moldova este să dea un exemplu, trebuie să începem cu propriile noastre companii. Și premierul Tofan a vorbit mai mult despre lucrul acesta, companiile trebuie să fie listate”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova.

Acesta a arătat că listarea companiilor trebuie să devină o componentă a dezvoltării pieței de capital, în condițiile în care oportunitățile de investiții disponibile în prezent, inclusiv pentru diaspora moldovenească, sunt limitate.

„ Ce înseamnă listare? O parte din companie devine a investitorilor”, a explicat Năsui.

Problema emitenților este, de altfel, identificată explicit de autoritatea de reglementare drept principala constrângere a pieței moldovenești.

Bursa Moldovei, deocamdată o piață fără emitenți

„Republica Moldova are o piață fără emitenți și asta este principala constrângere, iar Ministerul Economiei este cel mai apropiat suporter în această direcție”, a declarat și Dumitru Budianschi, președintele Consiliului de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

Potrivit acestuia, autoritatea a aprobat anul trecut strategia de dezvoltare a pieței de capital, iar apariția unei burse funcționale reprezintă primul pas important în implementarea acesteia.

„Este o sarcină extraordinar de dificilă, dar avem un prim pas bun, bursa este acel pas care a demonstrat că putem face un parteneriat foarte reușit între guvern și sectorul privat”, a spus Budianschi.

El a arătat că CNPF a lucrat în ultimii ani la dezvoltarea cadrului de reglementare, preluând norme europene, cu sprijinul BERD. Următoarea problemă este însă transformarea infrastructurii create într-o piață în care să existe efectiv companii care se finanțează și investitori care tranzacționează.

Pe de altă parte, acesta mai spune că Republica Moldova nu urmărește să concureze cu Bucureștiul în dimensiunea pieței financiare, ci să identifice o nișă proprie.

„Republica Moldova nu intenționează să devină un centru financiar mai mare decât cel de la București. Sperăm că o să găsim o nișă prin care să fim atractivi și pentru emitenții locali și pentru cei din România”, a declarat Budianschi.

Bursa de la București: un parteneriat strategic

Pentru Bursa de Valori București, proiectul moldovenesc reprezintă un parteneriat strategic și un proiect care, la un an de la semnarea memorandumului de înțelegere, a trecut de etapa declarațiilor.

Remus Vulpescu, Directorul General BVB, a subliniat că statul moldovean a luat decizii rapide și a oferit ulterior sprijin instituțional pentru dezvoltarea proiectului.

„Suntem aici pentru un parteneriat strategic. Am văzut decizii bune luate prompt la nivelul statului Republicii Moldova, am văzut ulterior follow-up pe sprijin instituțional, cât se poate de coerent, am văzut specialiști angrenați la nivel personal, individual, oameni care și-au pus energia în acest proiect”, a spus Vulpescu.

În opinia sa, sprijinul statului este firesc pentru o bursă aflată la început de drum, întrucât aceasta reprezintă una dintre piesele centrale ale infrastructurii unei piețe de capital.

„Suntem foarte mândri că fix cu un an în urmă se semna memorandumul de înțelegere, iar azi, după un an, să știți că nu a fost ceva doar simbolic – Bursa Moldovei este autorizată și este operațională”, a declarat Vulpescu.

BNM: problema este să apară cererea și oferta

Pentru Banca Națională a Moldovei, dezvoltarea pieței de capital trebuie privită în relație cu sistemul bancar, cele două componente putând atât să se completeze, cât și să concureze pentru finanțarea economiei.

Petru Rotaru, reprezentantul BNM, a subliniat de asemenea importanța transferului de experiență și know-how de la bursele străine, inclusiv din România, în condițiile în care piața moldovenească a avut lacune în acest domeniu.

„ Trebuie să avem acel transfer de experiență și de know-how pe care îl au bursele străine, aspecte în care noi am avut anumite lacune, dar pe de altă parte am beneficiat sprijinul Bursei de la București”, a declarat Petru Rotaru, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei.

Pe de altă parte, însă, acesta recunoaște faptul că cel mai important este să existe cerere și ofertă pe bursă.

Sau, altfel spus, oficialul moldovean a punctat, în esență, problema centrală a unei piețe de capital aflate la început: infrastructura poate fi creată, regulile pot fi stabilite, iar bursa poate fi autorizată, însă piața nu funcționează fără companii care vor să atragă capital și investitori dispuși să îl furnizeze.

„Un punct de cotitură”

Macar Stoianov, vicepreședinte al Comitetului de Conducere, maib, a descris lansarea noii infrastructuri drept „un punct de cotitură” pentru economia moldovenească și a legat dezvoltarea pieței de capital de însăși transformarea economiei într-una mai matură.

„Sunt foarte puține țări cât de cât dezvoltate care să nu aibă o piață de capital. O economie dezvoltată nu poate exista numai pe seama sistemului bancar, un pic de asigurări și alte companii adiacente”, a spus Stoianov.

Din această perspectivă, a remarcat acesta, bursa nu este doar un loc în care se tranzacționează acțiuni, ci o infrastructură prin care capitalul poate fi direcționat către economie.

„E nevoie de piață de capital, pentru că este acea infrastructură care ne ajută să modelăm unde se duc fluxurile financiare”, a afirmat Stoianov.

Mesajul forumului a fost, astfel, atât despre inaugurarea Bursei Internaționale a Moldovei cât și despre etapa care începe din acest punct: Republica Moldova are acum infrastructura pe care vrea să construiască o piață de capital, dar următorul test este atragerea emitenților, a investitorilor și a tranzacțiilor.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.