Despre relația cu autoritățile fiscale au vorbit ieri, în cadrul unui eveniment marca Deloitte România și Reff & Asociații, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Dragoș Doroș, partenerul coordonator al Serviciilor Fiscale și Juridice din cadrul Deloitte Tax, Dan Bădin, partenerul Reff & Asociații Andreea Artenie, partenerul Deloitte Tax Vlad Boeriu, directorul Deloitte Tax Ciprian Gavriliu și alți invitați.
Evenimentul a avut drept scop identificarea principalelor probleme care stau la baza tensiunilor dintre autorități fiscale și contribuabili și de soluții care să conducă la o colaborare între cele două tabere, împreună cu aproape 200 de reprezentanți ai unora dintre cei mai mari investitori prezenți pe piața din România.
„Relația dintre contribuabili și autoritățile fiscale a fost destul de tensionată în ultimii ani: mai multe cerințe de raportare, un număr crescut de controale, dintre care un procent semnificativ ajung în zona penală. Sunt și semne de îmbunătățire, cum ar fi deschiderea spre propunerile mediului de afaceri, intențiile de modernizare și debirocratizare, concentrarea controalelor pe arii cu risc mai ridicat”, a spus Dan Bădin. „Este evidentă nevoia de a concentra acțiunile autorităților fiscale pe lupta cu evaziunea fiscală, pentru a da posibilitatea companiilor corecte să se concentreze pe business, a cărui creștere va avea un efect pozitiv și asupra bugetului de stat prin creșterea încasărilor din taxe”, a adăugat Bădin.
Într-un discurs ce a concentrat realizările și obiectivele ANAF, Dragoș Doroș, a subliniat: „ANAF este în plin proces de adaptare a seturilor de criterii de analiză a riscului fiscal, pentru a permite creșterea predictibilității atât pentru contribuabili cât și pentru colectarea de taxe și impozite. Interesul ANAF este de a menține dialogul și de a-și îmbunătăți constant calitatea serviciilor oferite, în scopul facilitării plății obligațiilor fiscale”.
„Nu știu dacă vom putea colabora sau va trebui să ne războim, dar, cumva, într-o manieră profesională și educată, bănuiesc că amândouă”, a ținut să precizeze președintele ANAF.
Instituția pe care o conduce a adoptat, începând cu anul acesta, o schimbare de strategie cu accent pe dialog, pe comunicarea cu contribuabilii. „Interesul ANAF nu este acela de a veni după o perioadă de timp să constate surprize neplătite precum sume mari neplătite la timp.”
În momentul acesta, ANAF are o divizie de mari contribuabili cu 1.500 de contributori, centralizată la București și în jur de 22.000 – 24.000 de contribuabili mari și mijlocii care, începând cu februarie anul curent, sunt centralizați din opt birouri regionale. Pentru acești contribuabili, mari și mijlocii, care împreună aduc până la 60-70% din veniturile la bugetul de stat, există o administrare specială prin aceste birouri, „care vrea să crească dialogul. „Performanța” de a merge în controale și de a constata sume suplimentare mari este, în același timp, și o contraperformanță în ceea ce privește o bună administrare și o încasare a taxelor corectă și la timp. Pentru cealaltă categorie de contribuabili, contribuabilii mici, care sunt răspândiți peste tot în țară și care sunt mulți, strategia este de informatizare, de formalizare și de rărire a vizitelor și a interacțiunilor pe care le avem. Este vorba și despre resurse: nu dorim să risipim foarte multe resurse administrative cu un număr mare de contribuabili care, până la urmă, nu au cea mai mare contribuție la buget, dar care sunt foarte importanți pentru că aici se ridică business-urile care ajung ulterior să fie mijlocii și mari, și atunci ideea este să-i facem să vină cât mai rar, să ne plătească impozite cât mai simplu și în modul acesta să ne putem concentra pe zonele de risc: evaziunea fiscală este un domeniu care preocupă administrația fiscală din România de câțiva ani și trebuie să recunoaștem că în anii dinainte nu s-a făcut mare lucru, cel puțin în privința rezultatelor. De câțiva ani, și prin înființarea departamentului anti-fraudă, și prin politici și strategii la nivelul ANAF, lucrurile s-au mai întețit și rezultatele s-au văzut. Au existat și există excese, dar acestea sunt firești, într-o practică ce se află la început”, explică Doroș.
O măsură administrativă nouă a ANAF este cea a direcției anti-fraudă care a efectuat anul trecut cu 30% mai multe controale și a încasat cu 30% mai multe amenzi. ANAF se preocupă, totodată, și de modificarea legislației în ceea ce privește plângerile penale pe tema evaziunii fiscale, modificare ce se dorește a permite o mai ușoară depistare și investigare a acestui tip de infracțiuni. De curând, instituția a investit 30 de milioane de euro într-un software care va revoluționa ANAF, acesta aflându-se momentan într-o perioadă de testare de 2 ani. În afara software-ului, insituția se informatizează și pe alte linii: aplicații pentru telefoanele mobile, emiterea online a documentelor legate de comunicare, precum și alte proceduri de control continuu cu feedback în timp real. De asemenea, ANAF pregătește achiziția a 15.000 de calculatoare noi, având în vedere „problemele foarte mari” pe care le are cu partea logistică și administrativă.
Referitor la performanțele ANAF, Andreea Artenie a subliniat rolul de decident pe care îl are instituția, dar și faptul că acest rol nu trebuie să mai fie transferat. „Și eu îmi doresc un ANAF nou. Ceea ce se anunță pentru perioada următoare este un ANAF ferm.”
Subiectul prețurilor de transfer, abordat de Ciprian Gavriliu, a adus în discuție faptul că anul trecut, într-un singur control, s-au realizat ajustări ale prețurilor de transfer de 43 de milioane de euro, ceea ce a însemnat o reducere cu 7 milioane de euro a pierderilor fiscale. Controalele pe zona de prețuri de transfer au crescut de la an la an în ultimii ani, ajungând de la 130 la 180 finalizate și alte 180 în curs de finalizare.