Deși România este producător de energie și are resurse diverse, prețul energiei este de multe ori mai mare decât în țările din Vestul Europei. Cauzele structurale ale acestor diferențe au fost explicate de către Alexandru Chiriță, CEO Electrica și Sebastian Burduja, ministrul Energiei, alumni Forbes 30 sub 30 România, în emisiunea ReINVENTarea României, realizată de Forbes România.
Pentru a explica care sunt cauzele prețurilor ridicate ale energiei, cei doi invitați au pornit de la înțelegerea factorilor economici și geopolitici implicați. Alexandru Chiriță, CEO Electrica a explicat care sunt cauzele acestor diferențe de preț și ce măsuri se iau pentru a le remedia.
Prețurile mari sunt influențate de structura pieței energetice și de factorii externi. „Ne aflăm într-o perioadă de tranziție, atât sub aspectul implementării Green Deal, cât și sub influența geopolitică și geostrategică”, a explicat Chiriță. El a menționat că, deși România este interconectată cu piețele europene, prețurile sunt afectate considerabil de cererea regională, precum și de dezechilibrele dintre producția internă și consumul de energie.
Un alt factor important este fluctuația producției de energie regenerabilă și hidroenergie, care depinde foarte mult de condițiile meteorologice. Aceasta contribuie la volatilitatea prețurilor, mai ales în perioadele cu condiții meteo nefavorabile. „Este clar că fluctuațiile pot genera instabilitate, iar acest lucru influențează prețul final al energiei pentru consumatorii români”, a explicat Chiriță.
În plus, reducerile producției de cărbune și gaz au limitat capacitatea României de a stabiliza prețurile. Rețeaua de transport și distribuție joacă, de asemenea, un rol esențial. Congestionările din această rețea și costurile ridicate de distribuție sunt factori care contribuie la prețuri mai mari.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a menționat măsurile luate de Guvern pentru reglementarea prețurilor mari ale energiei în România, provocările structurale și posibilele scenarii în urma eliminării schemelor de compensare și plafonare a prețurilor.
Unul dintre principalele motive care explică prețurile mari ale energiei este lipsa capacităților de producție ale României. “Până în 2022, România a închis capacități de producție de energie de peste 7000 de megawați și a înlocuit doar parțial aceste capacități cu producție de energie intermitentă, precum energia solară și eoliană”, a declarat Burduja. Aceste surse de energie depind în mare măsură de condițiile meteorologice, ceea ce duce la fluctuații în producție și, implicit, în prețuri. România se află, astfel, într-o situație de dependență de importuri, mai ales în anii cu secetă sau vânt slab, când producția de energie internă nu este suficientă pentru a acoperi cerințele interne.
Pentru a contracara acest deficit, autoritățile au demarat investiții semnificative în sectorul energetic, cum ar fi centralele pe gaz și reactoarele nucleare, dar și în proiecte de energie regenerabilă. “Anul trecut, am pus în funcțiune 1250 de megawați, ceea ce reprezintă cât am fi realizat în opt ani înainte”, a adăugat Burduja.
Măsuri pentru reducerea prețurilor
Pentru a aborda aceste provocări, Alexandru Chiriță consideră că modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei este esențială. „Investițiile în modernizarea infrastructurii vor contribui la reducerea costurilor pe termen lung și la stabilizarea pieței”, a subliniat el.
De asemenea, reglementările legate de certificatele de emisii de CO2 și schema de compensare au avut efecte atât pozitive, cât și negative. „Eliminarea plafonării va expune consumatorii la volatilitatea pieței, dar pe termen lung, lucrurile vor deveni mai stabile”, a spus Chiriță, referindu-se la impactul pe termen scurt al acestor măsuri.
Interconexiunile energetice în Uniunea Europeană
Un alt factor important care influențează prețurile mari este lipsa unei interconexiuni eficiente în rețeaua energetică europeană. Deși teoretic Uniunea Europeană ar trebui să aibă o piață energetică unică, în practică există încă deficiențe. De exemplu, între Austria și Slovacia nu există o interconexiune, iar între Austria și Ungaria capacitatea de interconectare este doar parțial utilizată. Astfel, țările din Estul Europei, precum România, Bulgaria și Grecia, plătesc mai mult pentru energie, întrucât energia ieftină din vestul Europei nu ajunge la ele din cauza infrastructurii insuficiente.
“Este o realitate că energia din Franța, Belgia sau Spania, unde se produce masiv energie nucleară sau din surse regenerabile, nu ajunge în estul Europei din cauza lipsei de interconexiuni”, a afirmat ministrul.
Scenarii posibile pentru viitorul prețurilor energiei
Chiriță a prezentat trei scenarii posibile pentru viitorul pieței energiei în România. Într-un scenariu optimist, o concurență mai mare între furnizori ar putea duce la oferte mai avantajoase, iar creșterea producției interne ar contribui la stabilitatea pieței. În acest caz, impactul asupra prețurilor ar fi moderat și pe termen mediu și lung ar fi mai ușor de gestionat.
În scenariul pesimist, prețurile ar putea crește brusc, în special în perioadele de cerere mare, afectând puterea de cumpărare a populației și competitivitatea economiei. „Este un impact pe termen scurt, dar după această volatilitate inițială, prețurile se vor stabiliza”, a explicat expertul.
Alexandru Chiriță este optimist cu privire la viitor, considerând că, deși vor exista momente de volatilitate, România va ajunge, în final, la o stabilitate pe piața energiei. Aceasta va depinde, însă, de continuarea investițiilor în infrastructură, de o reglementare mai eficientă și de creșterea producției interne de energie.
În ceea ce privește eliminarea schemelor de compensare și plafonare, Sebastian Burduja a subliniat că există mai multe scenarii posibile pentru perioada următoare. În opinia sa, liberalizarea pieței este o măsură necesară, dar trebuie realizată într-un mod echilibrat și cu măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili. “Scenariul optimist este cel în care mai mulți furnizori vor aduce oferte mai competitive și producția internă va crește, iar impactul asupra prețurilor va fi moderat”, a explicat el.
Ministrul a recunoscut că există și riscul unui scenariu pesimist, în care, după eliminarea plafonării, prețurile vor crește semnificativ, mai ales în perioadele cu cerere mare. “A renunța brusc la compensare ar fi o decizie neînțeleaptă, pentru că ar duce la creșteri semnificative ale facturilor”, a declarat Burduja.
Stimularea concurenței
Pentru a sprijini liberalizarea pieței și a reduce volatilitatea prețurilor, Ministerul Energiei a luat măsuri, printre care creșterea obligației producătorilor de a vinde 50% din energia disponibilă pe piețele angro și stimularea furnizorilor să achiziționeze energie de pe aceste piețe. “Aceasta va ajuta la reducerea volatilității prețurilor și va asigura o mai bună transparență”, a afirmat Burduja.
În plus, ministerul a anunțat că va continua să sprijine consumatorii vulnerabili, printr-o politică de protecție a acestora, iar autoritățile vor colabora cu ANRE și alte instituții pentru a asigura o educație energetică mai bună. Burduja a subliniat importanța conștientizării consumatorilor, astfel încât aceștia să poată lua decizii informate și să aleagă furnizori cu prețuri competitive.
Investițiile din energie
România a făcut progrese în direcția investițiilor în energie. În ciuda provocărilor întâmpinate, cum ar fi întârzierea unor proiecte importante sau întârzierile cauzate de problemele logistice, țara se află pe drumul cel bun, pentru a deveni un exportator de energie electrică de top în Europa, în opinia ministrului Burduja. „Ne-am propus 2500 de megawați pentru acest an, ceea ce reprezintă un obiectiv extrem de ambițios. Acesta ar putea fi cel mai bun an pentru energia românească de după Revoluție”, a declarat Burduja.
El a subliniat că proiectele semnate în 2023, inclusiv în cadrul PNRR, vizează producția de energie verde, în special solară și eoliană. Mai mult, unele proiecte de mare amploare, precum Centrala de la Iernut, sunt pe cale de finalizare. De asemenea, au fost făcute progrese și în modernizarea centralelor hidroelectrice, iar la Vidraru, de exemplu, a fost atribuit contractul de modernizare, după mai multe încercări.
În ciuda progreselor făcute, provocările sunt evidente. Capacitatea de producție de energie a României este încă sub potențialul său maxim, cu o putere instalată de aproximativ 19.000 de megawați, dar cu o producție reală ce variază adesea în jurul valorii de 8000 de megawați. Modernizarea echipamentelor vechi și retehnologizarea infrastructurii sunt esențiale pentru a crește această capacitate.
Provocări și soluții
Sebastian Burduja a abordat și subiectul interconexiunilor energetice, care reprezintă un factor crucial în scăderea prețurilor și în asigurarea unei surse de energie sigură și accesibilă pentru România. În acest context, România se află pe flancul Estic al Europei, unde prețurile sunt semnificativ mai mari decât în Vest. Însă, prin dezvoltarea unor coridoare energetice și interconexiuni cu alte piețe, prețurile pot fi reglate. Un exemplu este „Coridorul Verde” – un proiect ambițios, care va lega Azerbaidjanul și Georgia de Europa printr-un cablu subacvatic pe sub Marea Neagră, având o lungime record de 1.100 km.
Proiecte precum acest cablu și dezvoltarea de instalații eoliene offshore în Marea Neagră au potențialul de a face România un jucător de seamă pe piața energetică europeană. Burduja a menționat că estimările Băncii Mondiale vizează un potențial de până la 7 gigawați pentru eoliana offshore din Marea Neagră până în 2032.
România – hub energetic regional
În ceea ce privește rolul României în regiune, Burduja a declarat că țara își dorește să devină un hub energetic, un exportator major de energie, iar această strategie va aduce beneficii economice semnificative. „Atunci când ai energie curată, ieftină și sigură, devii atractiv pentru investiții, mai ales în industriile grele și în centrele de date, care sunt din ce în ce mai interesate de surse de energie sustenabile”, a subliniat ministrul. Proiectele de energie nucleară, inclusiv reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR-uri), sunt văzute ca un punct forte al României, iar succesul acestora poate duce la atragerea de investiții importante în diverse sectoare industriale.
În viziunea ministrului, dezvoltarea infrastructurii energetice va aduce nu doar mai multe locuri de muncă, dar și o creștere economică sustenabilă, asigurând astfel prosperitatea pe termen lung pentru România.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.