Liderii lumii sunt îngrijorați de izbucnirea noul război.
„Evoluțiile din Iran sunt extrem de îngrijorătoare”, afirmă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-o declarație comună, dată publicității sâmbătă pe site-ul Comisiei Europene, după atacurile comune ale Israelului și SUA asupra Iranului. Potrivit acestora, asigurarea siguranței nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea escalada și mai mult tensiunile sau ar putea submina regimul global de neproliferare sunt de o importanță critică. În același timp, ambasadorii țărilor din Uniunea Europeană (UE) au fost convocați la o reuniune extraordinară duminică după-amiază, potrivit informațiilor furnizate sâmbătă de surse comunitare, transmite EFE.
La rândul său, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a condamnat sâmbătă atât atacurile americane, cât și cele israeliene pe teritoriul iranian, precum și acțiunile de represalii ale Iranului, subliniind că „în orice conflict armat, civilii sunt cei care plătesc în cele din urmă cel mai mare preț”.
Germania
Berlinul a anunțat sâmbătă convocarea unei „celule de criză” la Ministerul Afacerilor Externe, în urma atacurilor din Iran. „Guvernul colaborează strâns cu partenerii săi europeni”, a adăugat purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius.
Marea Britanie
Ministerul britanic al Afacerilor Externe a cerut sâmbătă cetățenilor săi din Bahrein, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite să se adăpostească imediat, în urma relatărilor privind „atacuri cu rachete”, care succed loviturilor americane în Iran, transmite France Presse. Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat sâmbătă că forțe și avioane britanice participă la eforturi defensive coordonate pentru a proteja interesele și aliații țării, dar nu au luat parte la atacurile SUA și ale Israelului împotriva Iranului, relatează Reuters. „Forțele noastre sunt active, iar avioanele britanice se află astăzi pe cer ca parte a operațiunilor defensive regionale coordonate pentru a ne proteja oamenii, interesele și aliații, așa cum Marea Britanie a mai făcut-o anterior, în conformitate cu dreptul internațional”, a precizat Starmer într-o declarație video postată pe X. „Am ridicat protecția pentru bazele și personalul britanic la cel mai înalt nivel”. Guvernul nu a răspuns unei solicitări de comentarii prin care se cereau detalii despre „operațiunile defensive”.
Canada
Premierul canadian, Mark Carney, a dat asigurări sâmbătă că Washingtonul are sprijinul Ottawa după lansarea unei operațiuni militare americane împotriva Iranului, transmite France Presse. „Canada susține măsurile luate de Statele Unite pentru a împiedica Iranul să se doteze cu o armă nucleară și pentru a împiedica regimul său să continue să amenințe pacea și securitatea internațională”, scrie Mark Carney într-un comunicat publicat la Mumbai (India), unde efectuează o vizită cu caracter economic și comercial. „Poziția Canadei este clară: Republica Islamică Iran este principala sursă de instabilitate și de teroare în Orientul Mijlociu”, afirmă acesta în comunicat, semnat de asemenea de ministra canadiană a afacerilor externe, Anita Anand. Cei doi lideri canadieni asigură că Ottawa “urmărește îndeaproape ostilitățile legate de Iran”. De altfel, aceștia „reafirmă dreptul Israelului de a se apăra și de a asigura securitatea poporului său”.
Norvegia
Atacurile împotriva Iranului, prezentate de Israel drept „preventive”, „nu sunt conforme” cu dreptul internațional, a declarat sâmbătă ministrul norvegian de externe, făcând apel la o soluție diplomatică, a consemnat AFP. „Atacul este descris de Israel ca un atac preventiv, dar nu este în conformitate cu dreptul internațional. Un atac preventiv presupune existența unei amenințări iminente”, a subliniat Espen Barth Eide într-un e-mail trimis către AFP de biroul său. “Facem apel la părți să dea dovadă de reținere și să nu abandoneze posibilitatea de a găsi soluții diplomatice la conflict”, a adăugat el.
Finlanda
Președintele finlandez Alexander Stubb a apreciat la rândul său, sâmbătă, că Statele Unite acționează în afara limitelor dreptului internațional, în urma atacurilor aeriene americane și israeliene asupra Iranului și a adăugat că speră ca situația să se calmeze, astfel încât să se poată căuta o soluție negociată, informează EFE. „Înainte de a efectua atacuri de acest fel, Washingtonul ar fi trebuit să solicite în mod normal aprobarea Națiunilor Unite sau, cel puțin, a aliaților săi NATO, lucru care nu s-a întâmplat de data aceasta”, a afirmat Stubb la televiziunea de stat finlandeză YLE. „Nu s-a cerut în Venezuela, nu s-a cerut înainte în războiul de 12 zile (dintre Israel și Iran în iunie 2025, cu intervenția SUA) și nu s-a cerut nici acum în această chestiune”, a menționat președintele finlandez. „Atunci când instituțiile și normele internaționale nu sunt respectate, se creează un vid de putere care permite acest tip de atacuri”, a mai spus el, exprimându-și convingerea că orice tip de negocieri pentru reglementarea acestui conflict vor avea loc direct între Statele Unite și Iran, fără alți potențiali mediatori, cum ar fi ONU sau UE. „Sunt destul de sigur că președintele (Donald) Trump nu va implica niciun intermediar în această situație”, a spus Stubb, care are una dintre cele mai apropiate relații personale cu liderul de la Casa Albă dintre liderii europeni.
Spania
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a respins și el sâmbătă acțiunea militară unilaterală a SUA și Israelului în Iran, afirmând că aceasta „contribuie la o ordine internațională mai incertă și ostilă” și a făcut apel la „dezescaladare și dialog”, potrivit EFE. Șeful guvernului spaniol a condamnat de asemenea pe X acțiunile regimului iranian și ale Gardienilor Revoluției. „Nu ne putem permite un alt război prelungit și devastator în Orientul Mijlociu”, a notat el.
Franța
Președintele francez, Emmanuel Macron, a afirmat sâmbătă că „escaladarea actuală„ din Orientul Mijlociu este „periculoasă pentru toți” și că „trebuie să înceteze”, iar regimul iranian trebuie să inițieze negocieri de bună-credință pentru a pune capăt programului său nuclear. De asemenea, liderul francez a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU), transmit AFP și EFE. Într-un mesaj pe contul său de X, acesta a susținut că “declanșarea războiului între Statele Unite, Israel și Iran are consecințe grave pentru pacea și securitatea internațională”. Pe de altă parte, Macron a indicat că “masacrele comise de regimul islamic îl descalifică” și fac necesar ca poporului iranian să i se redea cuvântul cât mai curând posibil. Într-un moment pe care îl califică drept “decisiv”, acesta a asigurat că Parisul a luat toate măsurile posibile pentru a garanta “securitatea teritoriului național” și pe cea a cetățenilor și companiilor franceze din Orientul Mijlociu.
„Franța este, de asemenea, dispusă să desfășoare mijloacele necesare pentru a-și proteja partenerii cei mai apropiați, dacă aceștia o solicită”, a precizat el. Pe lângă acest mesaj, surse de la Elysee au indicat că sâmbătă dimineață Macron a purtat conversații telefonice separate cu liderii din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Iordania, precum și cu liderul regiunii autonome Kurdistan. Ministrul delegat la Ministerul Apărării, Alice Rufo le ceruse deja francezilor din regiune să fie “prudenți”, dar a dat asigurări că misiunile diplomatice franceze erau pregătite deoarece această criză era previzibilă, deși nu se știa momentul exact în care s-ar fi putut produce atacurile. Ca urmare a acestei escaladări după bombardamentele Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului și represaliile ulterioare ale țării persane, compania aeriană franceză Air France a anunțat sâmbătă suspendarea tuturor zborurilor sale cu destinația sau provenind din orașele Tel Aviv, Beirut, Dubai și Riad. Măsura afectează, pentru moment, cursele planificate pentru ziua de sâmbătă, deși în cazul Tel Aviv-ului anulările sunt deja oficiale și pentru duminică.
SUA
Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a notificat săptămâna aceasta în avans anumiți membri ai Congresului cu privire la atacul militar împotriva Iranului pe care președintele, Donald Trump, l-a lansat sâmbătă dimineață, a informat CNN – transmite EFE. Șeful diplomației americane și directorul CIA, John Ratcliffe, au avut marți o întâlnire cu așa-numitul Grup al celor Opt, care include liderii republicani și democrați din Camera Reprezentanților și din Senat, pentru a le oferi detalii despre politica față de Iran. Președintele camerei inferioare, Mike Johnson, și liderul majorității din Senat, John Thune, ambii republicani, precum și vicepreședintele Comisiei de Informații din Senat, democratul Mark Warner, ar fi fost avertizați cu privire la atac, potrivit unor surse familiare cu acest subiect consultate de CNN. Alți parlamentari importanți ar fi fost informați după lansarea atacurilor, a relatat NBC. Operațiunea militară ordonată de Trump în coordonare cu Israelul nu a fost aprobată de Congres, care deține puterea constituțională de a declara război unei alte țări, scrie EFE.
Turcia
Guvernul Turciei a condamnat sâmbătă „provocările care pot intensifica violența” în conflictul declanșat de atacurile americane asupra Iranului și a cerut tuturor celor implicați revenirea la masa negocierilor, transmite EFE. Ministerul de Externe turc consideră că „evenimentele începute cu atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului și continuate de ofensiva Iranului împotriva unor țări terțe” reprezintă un risc pentru viitorul regiunii și pentru stabilitatea globală. „Ne provoacă o îngrijorare profundă orice tip de acte care încalcă legalitatea internațională și amenință viața civililor nevinovați și condamnăm provocările care pot face să crească violența”, precizează ministerul într-un comunicat. După atacurile Israelului și ale Statelor Unite, sâmbătă dimineața, împotriva orașelor din Iran, Teheranul a răspuns prin lansarea de rachete și drone împotriva bazelor militare americane situate în Bahrein, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra centrelor militare din Israel. Ankara invită părțile aflate în conflict să “pună capăt cât mai curând atacurilor” și subliniază că “este dispusă să ofere sprijinul necesar pentru mediere”. Turcia face parte din NATO și, ca atare, este un aliat militar al Statelor Unite, dar în același timp menține relații bune de vecinătate cu Iranul, țară din care importă o parte din gazul natural pe care îl consumă, și a pledat întotdeauna pentru o soluție pașnică a conflictului.
Qatarul a condamnat sâmbătă un atac cu rachete lansat de Iran împotriva teritoriului său, după ce mai multe serii de explozii au fost auzite în tot orașul Doha, transmite France Presse. Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe al Qatarului a condamnat “cu fermitate bombardarea teritoriului qatarez cu rachete iraniene”. Acesta consideră că este vorba despre o “încălcare flagrantă a suveranității sale naționale”, adăugând că “își rezervă dreptul deplin de a răspunde acestui atac”.
Rusia
Fostul preşedinte rus şi actualul secretar adjunct al Consiliului de Securitate rus, Dmitri Medvedev, a denunţat sâmbătă bombardamentele americane şi israeliene asupra Iranului, spunând că Statele Unite şi-au arătat “adevărata faţă” prin lansarea acestor atacuri, relatează AFP şi Reuters. “Luptătorul pentru pace şi-a arătat încă o dată adevărata faţă. Toate negocierile cu Iranul n-au fost decât o operaţiune paravan. Nimeni nu s-a îndoit de acest lucru. Nimeni nu a vrut de fapt să negocieze nimic”, a afirmat Medvedev într-un mesaj postat în limba rusă pe contul său de Telegram. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a condamnat sâmbătă atacurile lansate în cursul zilei de sâmbătă asupra Iranului de SUA și Israel, în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, organizată la cererea Teheranului, a anunțat Moscova, potrivit AFP. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a prezidat sâmbătă o reuniune cu membrii Consiliului de Securitate pentru a discuta despre situația din jurul Iranului, țară cu care Moscova are un acord de parteneriat strategic, a informat Kremlinul. După cum a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, reuniunea a avut loc prin videoconferință. Peskov, citat de agențiile locale, nu a oferit detalii despre discuții, transmite EFE.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.