Concluzia delegației FMI, după vizita la București este că nu există nicio cale realistă de progres pentru România, fără o reformă substanţială a politicii fiscale.
Fondul Monetar International (FMI) a încheiat vizita delegației sale la Bucureşti, condusă de Jan Kees Martijn. În raportul final, membrii delegației au dat o opinie pozitivă pentru pachetul de măsuri fiscale, aprobat de Guvern anul trecut și au considerat că acesta a fost un pas corect, urmând a crea venituri suplimentare. “Dar România va avea în următorii ani deficite fiscale de peste 6% din PIB, având în vedere costurile noii legi a pensiilor.Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, se arată în raportul FMI.
Cu toate că inflaţia încetineşte, rămâne cu mult peste ţinta stabilită, iar politica monetară ar trebui să rămână restrictivă până când vor exista dovezi că inflaţia va reveni în timp util în intervalul țintă al BNR.
Potrivit raportului FMI, creşterea economiei a încetinit în 2023, în principal din cauza consumului mai slab. Inflaţia de bază şi inflaţia globală au scăzut până la valori de o singură cifră, în a doua jumătate a anului 2023, iar rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută cu prudenţă.
Deficitul de cont curent rămâne mare, chiar și după scăderea la aproximativ 7% din PIB, ca urmare a încetinirii cererii interne şi a scăderii preţurilor importurilor de mărfuri. În 2024, se preconizează o revenire a economiei, cu o creştere apropiată de 3%, ca urmare a creșterii consumului, determinat de creşterea salariilor şi de consolidarea cererii externe.
FMI preconizează că inflaţia va reveni treptat în intervalul ţintă al BNR, până la sfârşitul anului 2025, iar creşterile salariale de două cifre ar putea influența normalizarea inflaţiei.
Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,75% din PIB, cu mult peste nivelul prevăzut iniţial în buget (4,4% din PIB).
Reforma sistemului de pensii, recent promulgată, face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil şi reduce cheltuielile pe termen lung, dar va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.
Riscurile sunt ca deficitele mari de cont curent şi fiscal să limiteze capacitatea României de a rezista la şocurile adverse. Există încă unele elemente de protecţie, inclusiv rezervele internaţionale adecvate, care au crescut datorită intrărilor fondurilor de la Uniunea Europeană.
În opinia FMI, veniturile fiscale ale țării sunt cu mult sub nivelul celor din ţările similare şi sunt prea mici pentru a susţine serviciile publice la standardele UE. În concluzie, nu există nicio cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale.
Ce opțiuni avem
Principalele opţiuni includ: reforma impozitului pe venit prin eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv; reforma TVA, prin creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard; taxe ecologice – introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili; impozite pe proprietate – creşterea impozitării proprietăţii, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite; impactul reformei pensiilor – elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
După întâlnirea cu delegația FMI, premierul Marcel Ciolacu a declarat că măsurile de reformă bugetară şi instrumentele digitale de combatere a evaziunii fiscal, decise la finalul lui 2023 şi implementate de la începutul acestui an îşi vor face simţite efectele în următoarele luni.”Printr-o colectare mai bună în România, vom continua reducerea deficitului. Semnalele pe care le avem deja pentru luna ianuarie sunt îmbucurătoare şi am dori să rediscutăm proiecţiile împreună cu echipa FMI, după încheierea primului trimestru din 2024,” a declarat Marcel Ciolacu. Premierul a menționat că reforma aparatului bugetar continuă şi se va finaliza la jumătatea acestui an, iar Guvernul va lucra pentru a elabora în termen toate reformele stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania