Piața construcțiilor din România a intrat în 2025 într-un punct de cotitură, potrivit raportului Market Update publicat de compania de consultanță Brisk Group.
Sectorul evoluează într-un context marcat de incertitudine economică, dar susținut de investiții publice și fonduri europene, în special prin PNRR. În ciuda scăderii încrederii investitorilor și a costurilor ridicate, indicatorii de activitate din primul trimestru arată un reviriment moderat, cu premise de creștere în a doua parte a anului.
După o scădere bruscă a volumului lucrărilor în ianuarie 2025, activitatea din construcții a cunoscut o redresare parțială în martie, pe fondul reluării proiectelor majore și a unei ușoare relaxări în accesul la finanțare. Potrivit datelor INS citate de Brisk, sectorul a crescut cu 13,8% în primul trimestru din 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent, datorită avansului lucrărilor de infrastructură și construcțiilor nerezidențiale.
Totuși, piața rămâne fragilă. Indicele PMI în construcții este de doar 45,5 puncte, reflectând o scădere a comenzilor noi și incertitudinea investitorilor, în timp ce numărul companiilor din domeniu aflate în insolvență a depășit 1.500 în 2024 și este așteptat să mai crească.
Brisk Group evidențiază o dinamică complexă a costurilor: în primele luni din 2025, prețurile materialelor de construcții au crescut cu 4–8%, influențate de ajustări fiscale și de fluctuații ale cursului valutar. În paralel, majorările salariului minim și contribuțiile sociale suplimentare pun presiune pe costurile cu forța de muncă, deja afectate de deficitul de personal calificat.
Constructorii din eșalonul doi și subcontractorii specializați sunt cei mai expuși: întârzierile la încasări, contractele subevaluate și cerințele de plată în avans din partea furnizorilor le limitează capacitatea de execuție și îi împing către strategii de supraviețuire riscante.
Previziunile pentru 2025 indică o creștere a sectorului construcțiilor cu 2,4%, susținută de absorbția fondurilor europene și de proiectele de infrastructură rutieră și energetică. Bugetul național din acest an, în valoare de peste 802 miliarde lei (10,3% mai mare decât în 2024), include alocări importante pentru transport, energie verde și dezvoltare urbană.
Autostrăzile A7 (Ploiești–Siret), A8 (Tg. Mureș–Iași) și inelul A0 din jurul Bucureștiului avansează în diferite etape, fiind considerate repere-cheie ale strategiei guvernamentale de relansare economică. În același timp, digitalizarea șantierelor – prin BIM, drone și scanare 3D – devine o practică tot mai frecventă, mai ales în proiectele mari și în sectorul privat.
Potrivit Brisk, cererea pentru proiecte sustenabile este în creștere, în special în zona comercială și pentru proiectele finanțate din fonduri UE. Construcțiile modulare câștigă teren prin costuri mai mici, timpi de execuție mai scurți și un impact redus asupra mediului. Tot mai multe dezvoltări mixte (rezidențial + retail + servicii) apar în orașele mari, inclusiv ca parte a regenerării urbane.
Retailul se reconfigurează, cu accent pe parcuri comerciale în orașe medii și mici, iar segmentul industrial continuă să performeze bine în județe precum Timiș, Argeș și Ilfov, impulsionat de cererea logistică și extinderea producției unor branduri globale.
Capitala României este cotată printre cele mai atractive orașe europene pentru investiții imobiliare în 2025, ocupând locul 5 în topul regional. Randamentul mediu pentru apartamente este de 6,23%, iar pentru garsoniere poate depăși 8%, arată datele din raport. Intrarea României în spațiul Schengen terestru și creșterea turismului susțin interesul pentru închirierea pe termen scurt și pentru investiții în zone centrale.
Totuși, reglementările urbanistice, inflația persistentă și accesul dificil la finanțare pot frâna o parte din potențialul de dezvoltare, mai ales în segmentul rezidențial.
În concluzie, raportul arată că piața construcțiilor din România în 2025 este una duală: fragilă și tensionată pe termen scurt, dar cu potențial semnificativ pe termen mediu și lung, în special prin proiecte de infrastructură, digitalizare și tranziție verde.
Rămâne esențială capacitatea actorilor din domeniu de a se adapta rapid la noile realități fiscale și economice, dar și de a capta oportunitățile de finanțare și inovare tehnologică.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.