Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
În acest an am auzit foarte mult rostindu-se cuvântul „reziliență”. Cred că am depășit această fază, care determina principalele provocări ale liderilor dar și ale angajaților într-un context pandemic, când criza sanitară era incipientă și lipsită de soluții, iar criza economică risca să fie accelerată de măsuri de carantină succesive. Acum suntem într-o altă etapă, una în care nu doar forța de muncă, ci și locul de muncă sunt în mijlocul unei transformări fundamentale. Cercetările făcute de KPMG provoacă la configurarea unei lumi a muncii în care cultura de apartenență a angajaților este o variabilă tot mai importantă, în care angajații au un cuvânt important de spus cu privire la locul de muncă și orele de muncă pe care le petrec alternând telemunca și paradigma in situ. O lume care, în următoarele două decenii, așteptările angajaților vor fi ca eforturile lor de muncă să aibă un impact cuantificabil, clar, asupra afacerii, iar angajatorii vor aprecia scopul social ca strategie organizațională. O lume în care puntea dintre angajat și angajator va fi, în bună măsură, digitală, dar nu în mod exclusiv. Tendința va fi aceea ca afacerile să fie tot mai puțin ierarhice, iar structurile mai plate vor influența normele noilor modele de business. Competivitatea e deja concepută, în 2021, în termeni de inovație și flexibilitate, și reprezintă unul dintre principalele standarde în dezvoltarea carierei unei generații mileniale care lucrează cu agilitate. Echipa KPMG revendică, în rândul acestor predicții, plecând de la accelerarea unor schimbări ale forței și locurilor de muncă, receptate în 2021, imaginarea unei societăți a viitorului în care realitatea augmentată și realitatea virtuală stimulează beneficiile muncii în echipă de la distanță, și în care orașele cu costuri mici vor crește ca spații de lucru comune, localizate. Trebuie să ne pregătim pentru o generație postpandemică, deja milenială, ale cărei talente vor fi recrutate pentru capacitatea de gândire critică, perceptivitate socială, coordonare, ascultare activă și rezolvare de probleme: aceasta este lecția anului pe care ne pregătim să îl încheiem.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Instinctul KPMG este unul al responsabilității agregate, nu al îngrijorării. Desigur, avem o reacție prudențială față de capacitatea de reziliență în fața incertitudinilor sanitare și financiare, și am încercat să întâmpinăm posibilul scepticism al liderilor executivi în investiții. Totuși, compania noastră a anticipat corect, la începutul acestui an, perspectiva unei creșteri, care a încurajat liderii executivi să investească în expansiune și transformarea afacerilor lor. 69% dintre lideri recurg la opțiuni anorganice (fuziuni, achiziții, asocieri, alianțe) ca strategie de creștere, iar pentru următorii 3 ani, 30% dintre liderii de organizații au declarat, pentru o cercetare KPMG la nivel international, că plănuiesc să investească 10% din venituri în programme sustenabile. Strict individual, KPMG a continuat creșterea într-o societate în care mediul virtual a lansat noi standarde pentru cooperare, valorificarea capitalului uman și recrutarea talentelor. Am continuat să investim în oamenii noștri, în cultura noastră organizațională, iar rezultatele se traduc obiectiv printr-o creștere a cifrei de afaceri în 2021 cu 12% față de anul 2020.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
În ultimii doi ani, paradigma remote work a fost implementată de către majoritatea angajatorilor. Cu toate acestea, reconstrucția societății postpandemie înseamnă, dincolo de reziliență, alternarea scenariilor hibrid cu cele ale unei întoarceri la locul de muncă în condiții de siguranță. Nu putem trăi într-o lume în care digitalul ia totul, chiar și coeziunea profesională. Dar putem fi autorii unei societăți în care mediul virtual este antecamera unei lumi în care principiile de aur ale digitalului – securitatea informațiilor, comunicarea rapidă, digitalizarea unor conținuturi altfel hiperbirocratice – se conservă și ghidează interacțiunea față către față. Nu e vorba de o criză a încrederii în biroul domestic al angajatului. Ci de o nevoie, din ce în ce mai acută, de a stimula creativitatea paradigmei remote work și pe cea in situ, prin toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Munca descoperă, după lecția deciziilor de carantină impredictibile, un nou ecosistem. Ca răspuns la această exigență, KPMG pune la dispozitia angajatilor săi din sediul central o nouă clădire de birouri, într-un timp în care toate spațiile de lucru au fost închise. E una dintre marile noastre satisfacții din acest an. De ce? Noul sediu central al KPMG, lansat acum, la finalul anului 2021, a fost proiectat în acord cu standardele BREEAM și a obținut calificativul Excelent. E o clădire smart pentru oameni smart. BREEAM este cea mai importantă metodă de evaluare a sustenabilității din lume pentru proiecte de master planificare, infrastructură și clădiri. Mai mult, noul sediu KPMG a primit o certificare WELL Platinium, pentru standardele de sănătate în clădirile de birouri – propriu-zis, oferă o ergonomie sustenabilă care îmbunătățește și stimulează calitatea vieții. De altfel, prioritatea KPMG în acest ultim an a fost dezvoltarea unui program multianual de accelerare a soluțiilor globale pentru problemele ESG, iar planurile de investiții pentru aceste domenii-cheie sunt estimate, pentru următorii trei ani, la 1.5 miliarde USD la nivel global. Totodată, noul sediu KPMG este și o probă de consecvență: nu putem pleda pentru sustenabilitate nefiind noi înșine un pol de responsabilitate în acest sens. Fațada de sticlă economisește energie, sistemul de iluminare e reglabil și adaptabil la lumina exterioară, mobilierul se pliază pe un design organic, sugerând tendința globală către texturi naturale și materiale sustenabile, cea mai mare parte a obiectelor e realizată din materiale durabile care pot fi, după scoaterea din uz, reciclate, și, cel mai important, e o construcție care permite reducerea amprentei de carbon a spațiului nostru.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
România mediului privat a anului 2021 a fost o voce a unui viitor sustenabil – treptat, diferențele dintre campionii și novicii în prioritizarea problemelor de mediu, sustenabilitate și guvernanță se șterg, iar mediul privat devine tot mai omogen din acest punct de vedere. În plus, trendurile de decarbonare a economiilor au început să fie încorporate sinergic într-o strategie mai largă de investiții în noi locuri de muncă ivite de oportunitățile ESG și de un parteneriat mult mai solid, între mediul privat și cel de stat, pentru reconfigurarea sistemelor energetice.
Cât despre relația dintre reziliență și dinamică, îmi place să cred că nu contează numai capacitatea de flexibilitate a companiilor deja existente, ci, în egală măsură, apariția unor noi organizații fluidizează această dinamică: apariția unor start-up-uri concentrate pe produse și servicii digitale arată o capacitate de întâmpinare a unor noi provocări pentru industriile de profil și nu există probă mai mare de reziliență decât curajul de a genera noi afaceri, în mod sustenabil, în timpuri în care investițiile confruntă riscuri globale sub impactul pandemiei.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Am apreciat în mod particular măsurile adoptate de guvern pentru protecția socială a angajaților și a altor categorii sociale având în vedere noul context epidemiologic, amânări de taxe și impozite, dar și susțineri temporare din partea statului. Este important să nu uităm că la nivel national este nevoie să avem in vedere reconsiderarea legislației muncii pe măsură ce paradigma remote work presupune noi implicații fiscale.
Deși măsurile de susținere a economiei pe perioada pandemiei nu au fost la nivelul altor state membre UE, totuși intrarea României în criza pandemică a venit pe un fond fragil la nivel bugetar cu cheltuieli bugetare supradimensionate. În acest context consolidarea fiscală pe care trebuie să o avem în vedere în următorii 3 ani nu va putea fi făcută fără reformele asumate în PNRR și fără atragerea și încurajarea investițiilor indiferent de sursa de proveniență.
Dacă vrem să încurajăm investițiile și să dezvoltăm antreprenoriatul dincolo de standardele de reziliență, atunci într-o lume pandemică impredictibilă trebuie să răspundem prin predictibilitatea cadrului legal fiscal. Nu mărirea taxelor este soluția pentru consolidarea fiscală ci eliminarea excepțiilor care denaturează bazele de impozitare, creșterea colectării prin informatizarea și transformarea digitală a interacțiunii dintre contribuabil și stat dar și susținerea unei mentalități a performanței în sectorul public.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Dacă în 2021 principalele provocări au fost reflectate de continuitatea afacerilor, de menținerea operațiunilor și a comunicațiilor în mediul virtual – 2022 impune, la nivel mondial, o sarcină unică, urgentă și creativă: reconfigurarea forței și locului de muncă. Aceasta este, de fapt, noua realitate care așteaptă un răspuns. Pentru unii angajatori, formatul hibrid de lucru înseamnă o proporție încă neelucidată: mai mult digital sau mai multă interacțiune față către față? Pe de o parte, administratorii de active trebuie să regândească standardele de activitate pentru interacțiuni în care digitalul să gireze absența unor întreruperi. Birourile vor trebui reproiectate ca răspuns la noi priorități ale sănătății fizice și mintale a angajaților, însă marele test rămâne cel al coeziunii profesionale: trebuie să ne asigurăm că lucrul în echipă în mediul digital nu produce o diluare a culturii organizaționale în urma descentralizării muncii. În același timp, generația milenială are un altruism care a primit un altfel de boost în urma pandemiei, înțeleasă ca un test al responsabilității sociale și solidarității: tinerii doresc să își pună talentele în slujba unor companii care derulează afaceri cu impact pozitiv asupra comunităților. Sunt două mari linii de graniță ale acestei noi lumi: arbitrarea coerentă între resursa umană și cea digitală – un echilibru care necesită esențializare – respectiv guvernarea etică a inteligenței artificiale, încorporarea standardelor de securitate cibernetică în protecția și circulația informațiilor, și integrarea principiilor de confidențialitate în activitatea lucrativă a acestei noi generații de angajați.