Fără îndoială, în ultimii doi ani pandemici, conexiunea online a fost de un real ajutor business-urilor în ceea ce privește continuarea activității, însă cum resimte organismul nostru o astfel de conexiune pe o perioadă lungă de timp?
Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut principal, atrage atenția că dacă petrecem o perioadă lungă de timp în mediul online, jonglând între mai multe conexiuni virtuale, ne amplificăm starea de stres printr-un disconfort creat la nivel emoțional.
„De cele mai mult ori postările din lumea virtuală, prin natura lor, relevă viața minunată pe care o au ceilalți, pe de o parte, iar pe de cealaltă parte, în aceeași lume virtuală, suntem bombardați de multitudinea de informații cu caracter negativ, exemple puternice sunt cele despre efectele pandemice, și mai nou, despre cele ale războiului”, explică Raluca Anton.
Lovit de aceste două „realități” virtuale, organismul începe să simtă o stare de disconfort chiar dacă noi refuzăm să luăm de bune multe dintre informațiile negative pe care le primim.
„Trebuie să fim conștienți de un lucru, și anume: postările despre viața minunată a prietenilor virtuali coroborate cu expunerea la un conținut semnificativ și constant de informații negative generează într-un final sentimentul de nemulțumire față de propria noastră viață”, subliniază psihologul Raluca Anton. De aici și până la a fi „diagnosticați” că suntem stresați nu mai este decât un singur pas. Organismul începe să adune multe stări negative precum teama, anxietatea, tristețea și chiar furia. Moment în care, pentru a putea gestiona aceste sentimente este nevoie să ne adresăm următoarea întrebare: care este scopul principal pentru care utilizăm atât de frecvent mediul online?
Un alt aspect mai puțin pozitiv al mediului online este, în mod paradoxal, însăși calitatea acestuia datorită căreia a devenit atât de popular în ultimii ani: reacțiile oferite/primite foarte rapid la o acțiune întreprinsă.
„Mediul online ne oferă acest sentiment de urgență – acum trebuie să facem ceva, acum trebuie să răspundem – situații care, în trecutul nostru, nu foarte îndepărtat nu aveau loc, pentru că lucrurile se desfășurau într-un anumit ritm”, completează Raluca Anton, explicând că pentru a trasa o linie clară între viața personală și cea virtuală este esențial să echilibrăm prezența noastră în mediul virtual. Adică, trebuie ne propunem și să ajungem să gestionăm cât mai bine multitudinea de notificări pe care le primim prin intermediul mediului online, pentru că acestea nu fac altceva decât să ne țină creierul „în gardă”, pregătit permanent în a rezolva ceva.
„Din cauza existenței acestui sentiment de urgență, mulți dintre noi avem senzația de a acționa pompieristic. Încerci să rezolvi ceva și acolo, și în partea cealaltă, ca la finalul zilei să ajungi să te întrebi de ce sunt atât de obosit pentru că, în fapt, nu am rezolvat vreun proiect de o importanță majoră”, punctează Raluca Anton.
În ultima perioadă mulți cercetători au realizat o serie de studii cu privire la efectele conexiunii îndelungate în mediul online și una dintre concluziile acestora a fost faptul că o conexiune permanentă ne accentuează starea de stres pe care, oricum, în ultimii doi ani, din cauza crizei sanitare, am resimțit-o mult mai pregnant decât în orice altă perioadă.
Potrivit unui nou studiu, persoanele care petrec mult timp pe internet au un sistem imunitar mai slab, deci șanse mai mari să se îmbolnăvească. Studiul realizat de către cercetătorii de la Swansea și Milano, în cadrul căruia au fost analizate comportamentele a 500 de persoane adulte cu privire la conexiunea în mediul online, relevă că cei care au raportat o utilizare excesivă a mediului online au avut cu 30% mai multe simptome de răceală și gripă decât cei care au raportat utilizarea moderată a mediului online. Conform studiului, simptomele lor au fost influenţate de stresul suferit după deconectarea de la internet. Iar această alternanţă de stres şi relaxare a condus la fluctuaţii ale nivelului de cortizol, un hormon care afectează sistemul imunitar.
Descoperirile vin să completeze un alt studiu al cercetătorilor care a scos la iveală faptul că persoanele care utilizează internetul mai mult decât este necesar, devin impulsive după ce părăsesc mediul online. În 2013, cele două universităţi au mai descoperit că tinerii care folosesc internetul pentru perioade lungi de timp, pot suferi de simptome de sevraj similare persoanelor care fac abuz de substanţe narcotice.