FacebookTwitterLinkedIn

Fiecare dintre actorii pieței de fuziuni și achiziții are propria estimare despre numărul de tranzacții și
valoarea lor, dar toată lumea vorbește de creștere.

Pentru orice jurnalist de business, o analiză pe piața M&A (fuziuni și achiziții) este ca un trofeu. Dar să poți pune într-o analiză toate datele despre numărul de companii vândute, alături de cele mai relevante informații despre aceste tranzacții, de la preț și numele actorilor implicați până la tipul tranzacției și gradul ei de sofisticare este, din păcate, o încercare sortită eșecului în condițiile unei piețe cu o transparență extrem de redusă.

De altfel, dacă discutăm despre evoluția pieței M&A în 2021, fiecare dintre companiile de consultanță incluse în așa numitul Big Four, are propria estimare privind numărul de tranzacții sau valoarea acestora. Deloitte România a contabilizat 137 de tranzacții la nivelul anului trecut, cu o valoare estimativă de peste 4 miliarde de euro, în condițiile în care tranzacțiile cu valori comunicate au fost de doar 2,3 miliarde de euro. EY România a contabilizat 178 de tranzacții, cu o valoare de 5,2 miliarde de euro, menționând, de asemenea, că valoarea tranzacțiilor a fost anunțată doar pentru aproximativ o treime din total.

Alți actori implicați în piața de fuziuni și achiziții au la rândul lor propriile estimări privind nivelul total al pieței, dar indiferent de estimări, un lucru este clar: activitatea de M&A a înregistrat o creștere puternică în anul 2021 față de anul precedent, atât ca valoare, cât și ca număr al tranzacțiilor.

2021 a fost, fără îndoială, cel mai bun an pentru activitatea de M&A din istoria biroului de la București, dar și al întregii activități din Europa Centrală și de Est”, afirmă Ileana Glodeanu, partener și coordonator al practicii de fuziuni și achiziții din cadrul firmei de avocatură Wolf Theiss. Ea recunoaște, cu sinceritate, că avocații ar fi printre cei mai avantajați în condițiile creșterii transparenței pieței de fuziuni și achiziții însă decizia privind publicarea detaliilor referitoare la orice tranzacție o au întotdeauna părțile implicate, adică vânzătorul și cumpărătorul. „Ce pot să îți spun este că noi am încheiat anul trecut 37 de tranzacții”, adaugă Ileana Glodeanu, ceea ce s-ar putea traduce prin faptul că sunt toate șansele ca Wolf Theiss să fi fost anul trecut liderul pieței de avocatură pentru fuziuni și achiziții.

Dintre tranzacțiile majore în care Ileana Glodeanu a fost implicată anul trecut s-au aflat achiziția operatorului de jocuri de noroc MaxBet de către fondul de capital privat britanic Novaplina Capital, pentru aproximativ 250 de milioane de euro sau preluarea de către Glovo pentru 170 de milioane de euro a operațiunilor Delivery Hero în 6 țări din Europa Centrală si de Est, printre care și România. Anterior, Ileana Glodeanu a fost implicată și într-o altă tranzacție de referință de pe piața pariurilor sportive, achiziția de către Blackstone a 15% din Superbet, încă un exemplu de unicorn pornit din România.

În palmaresul avocatei cu aproape două decenii de experiență se mai află și achiziţia pentru mai multe miliarde de euro a Rompetrol de către KazMunayGas sau preluarea de către Bank Austria (în prezent Unicredit) a băncii înființate de Ion Ţiriac.

„2021 a fost o perioadă foarte efervescentă și am avut unele temeri în momentul în care a început războiul din Ucraina, dar acum, la mai multe luni de la acest moment, pot să afirm că activitatea este peste nivelul de anul trecut. Avem 12 SPA – (Sale & Purchase Agreement – n. red.) la care lucrăm în paralel”, mai spune partenerul Wolf Theiss. Practic, portofoliul firmei de avocatură este în prezent destul de echilibrat, potrivit Ilenei Glodeanu, tehnologia, energia regenerabilă, domeniul industrial, agricultura și sănătatea, adică așa numitul domeniu „life sciences” reprezentând fiecare câte un sfert din activitatea departamentului M&A.

„Este drept că nu au fost în ultima perioadă tranzacții spectaculoase și foarte mari. Au fost tranzacții mai multe dar cu o valoare medie mai mică. Și anul acesta au fost și sunt în continuare tranzacții mici și foarte mici. Dar este normal să fie așa pentru că în România nu este o piață așa de dezvoltată și așa de consolidată”, adaugă avocata, care citează un studiu făcut împreună cu alte firme de profil active pe piața de fuziuni și achiziții la nivel local, la care au răspuns mai bine de 60 de profesioniști în domeniu, din 23 de firme de avocatură. Potrivit acestui studiu, mai mult de 4 din 10 tranzacții au avut anul trecut o valoare mai mică de 10 milioane de euro, o pondere apropiată de cea a tranzacțiilor cu valoare între 10 și 50 de milioane de euro. Practic, doar una din 10 tranzacții a avut anul trecut o valoare de peste 50 de milioane de euro, conform avocaților chestionați.

În plus, 65% dintre tranzacțiile de anul trecut au avut drept cumpărător un investitor strategic, ponderea fondurilor și a investitorilor financiari fiind deosebit de redusă comparativ cu alte state din regiune. Într-adevăr, piața locală se bazează pe multe companii mici, captive de cele mai multe ori, care nu au masa critică necesară pentru a atrage atenția și banii fondurilor mari de investiții.

Ediția realizată în acest an a fost a 2-a în istoria acestui studiu demarat în anul 2018 (la care au răspuns 35 de avocați de profil) și arată câteva direcții clare pentru piața românească de fuziuni și achiziții. În primul rând se remarcă o profesionalizare a pieței și o încredere mai mare între părți. Astfel, ponderea tranzacțiilor care au implicat un holdback (reținerea unei sume din prețul total până la îndeplinirea anumitor condiții la un moment ulterior finalizării tranzacției) mai mare de 10% din prețul de achiziție s-a redus la jumătate față de anul 2018 când era aproape de 30%. Mai mult de jumătate dintre tranzacțiile de anul trecut s-au făcut fără holdback, conform studiului realizat împreună de casele de avocatură active pe piața locală.

O altă evoluție notabilă este creșterea ponderii contractelor care au avut la bază legislația românească, doar unul din 10 contracte fiind încheiate anul trecut conform legislației britanice sau alteia în afara celei românești. Privind în urmă, Ileana Glodeanu remarcă o evoluție importantă a antreprenorilor români, care „încep să prindă curaj, să-și diversifice portofoliul de clienți, să facă achiziții atât în România, cât și în străinătate. Vedem o tendință tot mai mare către dezvoltarea unor family-office-uri, vedem antreprenori tot mai educați, antreprenori care încep să lucreze împreună și vedem un nivel mai mare de sofisticare.”