Aproximativ 10.000 de fermieri din toate statele membre ale Uniunii Europene protestează joi la Bruxelles împotriva acordului comercial între UE și blocul sud‑american Mercosur, pe fondul temerilor că importurile agricole ieftine vor afecta grav producătorii europeni.
Manifestarea are loc în paralel cu summitul liderilor europeni, ceea ce sporește miză politică a protestului. La eveniment participă și fermieri români, alături de reprezentanți ai mai multor organizații agricole din UE.
Protestatarii acuză politicile comerciale ale UE și acordurile de liber schimb că pun agricultura europeană într‑o poziție vulnerabilă, permițând intrarea pe piața internă a unor produse agricole importate la prețuri mult mai mici și produse în condiții diferite de cele impuse fermierilor din Uniune. Forțele de ordine au intervenit pentru a dispersa mulțimea, folosind tunuri de apă și gaze lacrimogene, potrivit relatărilor de la fața locului. La momentul publicării, protestul este încă în desfășurare.
O declarație comună semnată de nouă grupuri agroalimentare europene avertizează că măsurile de protecție propuse în legătură cu acordul comercial „rămân insuficiente pentru a preveni perturbările pieței” și nu reușesc să asigure „condiții de concurență echitabile” pentru fermierii și producătorii din UE.
Cu o zi înainte de protest, Uniunea Europeană a convenit provizoriu asupra unor controale mai stricte asupra importurilor agricole din Mercosur, o concesie menită să răspundă parțial criticilor fermierilor. Acordul comercial UE–Mercosur a fost negociat aproape 25 de ani și încheiat politic în decembrie 2024, vizând relațiile comerciale între UE și Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Executivul european susține că acordul ar putea crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori, și ar putea crește exporturile UE către Mercosur cu până la 39% (echivalentul a aproximativ 49 de miliarde de euro anual). Comisia Europeană mizează pe crearea a circa 440.000 de locuri de muncă ca efect pozitiv al liberalizării comerțului.
Pactul prevede reducerea treptată a tarifelor pentru sectoare precum autoturisme, utilaje și produse farmaceutice și oferă companiilor europene acces preferențial pe piețele Mercosur.
O poziție centrală a protestelor o reprezintă produsele agricole sensibile — în special carnea de vită, carnea de pasăre și zahărul — care ar putea invada piața europeană cu prețuri mult mai mici. Inițial, Comisia propusese un mecanism de protecție ce s‑ar fi declanșat dacă importurile cresc cu peste 10% pe an sau dacă prețurile scad cu un prag similar. După negocieri, s‑a ajuns la un compromis de 8%, în timp ce Parlamentul European a cerut un prag de 5%.
UE s‑a angajat, de asemenea, să efectueze controale în statele Mercosur pentru a verifica respectarea standardelor europene privind pesticidele, sănătatea animalelor și siguranța alimentară, aşadar pentru a limita intrarea produselor care nu îndeplinesc cerințele Uniunii.
Acordul rămâne profund controversat în rândul statelor membre UE. Germania, Spania și țările nordice susțin ratificarea, considerând că pactul ar putea compensa pierderile de export cauzate de tarifele altor economii și ar reduce dependența de China prin acces la resurse strategice.
În schimb, Franța și Italia se opun acordului în forma actuală. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „nu suntem pregătiți să semnăm acest acord”, invocând lipsa reciprocității privind standardele de producție. Franța, cel mai mare producător de carne de vită din UE, avertizează că importurile ieftine i-ar putea afecta serios sectorul agricol.
Pentru a intra în vigoare, tratatul are nevoie de sprijinul a cel puțin 15 state membre reprezentând 65% din populația UE, o majoritate care în prezent nu este garantată. Printre țările care se opun se numără și Polonia și Ungaria.
Punctul de vedere al fermierilor români
În România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a adresat o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan, cerându‑i să se opună semnării acordului UE‑Mercosur. În document se precizează că pactul ar genera „prejudicii semnificative” sectorului agroalimentar românesc și european, cu efecte care ar putea duce la reducerea numărului de fermieri și la necesitatea reintegrării acestora în alte sectoare, provocând presiuni suplimentare asupra sistemelor sociale.
Fermierii români susțin că mecanismele de protecție propuse de Comisia Europeană nu sunt suficient de robuste sau reactive pentru a face față dezechilibrelor probabile ale pieței și că nu abordează problema fundamentală a standardelor divergente de producție, inclusiv în ceea ce privește mediu, bunăstare animală și trasabilitate.
Organizațiile semnatare ale scrisorii sunt Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor în Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.
UPDATE ora 16.25
În contextul protestelor masive ale fermierilor, securitatea în jurul instituțiilor europene din Bruxelles a fost ridicată la nivel maxim.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.