Măsurile de austeritate bugetară adoptate recent de Guvernul României în cadrul Legii 141/2025, cunoscută informal drept Legea Bolojan, au generat reacții virulente în rândul personalului din educație.
Miercuri, 30 iulie, zeci de membri ai sindicatelor din învățământ au pichetat sediul Ministerului Educației și Cercetării, marcând începutul unei serii de proteste care se vor desfășura până la începutul anului școlar.
Participanții, veniți din mai multe județe ale țării, au afișat pancarte cu mesaje ironice la adresa ministrului Daniel David. Pe una dintre ele era tipărit un „bilet de îmbarcare” către Cluj, cu mențiunea: „Domnule ministru, avionul dumneavoastră urmează să decoleze”. Aeronava simbolică, botezată „Edu Air”, este modul în care sindicaliștii cer demisia ministrului, acuzat că susține măsuri care adâncesc criza din sistemul de educație.
Potrivit liderilor sindicali, Legea 141/2025 afectează grav condițiile de muncă ale profesorilor, crescând norma didactică și reducând posturi din sistem. Ei avertizează că, în lipsa unor măsuri reparatorii, protestele vor escalada. Calendarul anunțat include pichetări zilnice până pe 6 august (cu excepția weekendului), urmate de proteste săptămânale în fiecare zi de miercuri până pe 8 septembrie. În prima zi a noului an școlar, peste 30.000 de profesori sunt așteptați să participe la un marș între sediul Guvernului și Palatul Cotroceni.
În replică, ministrul Educației, Daniel David, a emis un mesaj public adresat cadrelor didactice, în care admite gravitatea situației și explică caracterul inevitabil al măsurilor impuse de Legea Bolojan. „Nu mai sunt bani pentru plata salariilor și burselor pentru tot anul”, a declarat David, susținând că obiectivul principal este menținerea plăților esențiale și evitarea unui colaps bugetar.
Ministrul a subliniat că legea trebuie aplicată, dar a deschis consultarea publică pentru normele de aplicare specifice educației, invitând cadrele didactice să propună soluții alternative.
Daniel David a precizat că nu urmărește o carieră politică și că și-ar fi dorit să conducă ministerul într-o perioadă de construcție, nu de criză: „Mi-aș fi dorit foarte mult să fi fost ministrul Educaţiei într-o perioadă în care să pot construi, fără să fiu nevoit să mă gândesc în fiecare zi la soluţii de restructurare”.
El a respins ideea demisiei ca soluție viabilă, susținând că un astfel de gest nu ar contribui la redresarea financiară a sistemului. „Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie şi a ţării, aş fi anunţat-o demult!”
Legea 141/2025 este parte a programului de ajustare fiscal-bugetară promovat de Guvernul Bolojan, în contextul unui deficit bugetar în creștere și al angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene. Măsurile afectează toate sectoarele publice, dar impactul asupra educației a stârnit cea mai rapidă mobilizare sindicală.
Conflictul dintre minister și sindicate riscă să devină una dintre cele mai sensibile crize sociale din această toamnă. Deși ministrul insistă asupra caracterului temporar al măsurilor și asupra deschiderii spre dialog, sindicaliștii consideră că guvernul sacrifică sistemul de învățământ pentru a acoperi găuri bugetare generate în alte zone.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
