CNAS a publicat un referat de aprobare pentru modificarea Ordinului 180/2022 privind programele naționale de sănătate curative, document care propune actualizarea listei de spitale incluse, introducerea unor noi tratamente și ajustarea criteriilor de eligibilitate pentru mai multe patologii.
Proiectul modifică geografia accesului la tratament, prin includerea unor spitale în județe fără furnizori publici și prin excluderea altora care nu îndeplinesc criteriile, precum și prin introducerea unor noi denumiri comune internaționale pentru unele boli rare.
Documentul este fundamentat pe solicitările caselor județene, pe verificarea criteriilor din chestionarele de evaluare și pe analiza capacității declarate a furnizorilor publici. Referatul arată că includerea sau excluderea spitalelor se face punctual, pe baza evaluărilor caselor județene.
Proiectul CNAS operationalizează logica deja prezentă în normele tehnice, potrivit căreia furnizorii privați intră în programe doar dacă este depășită capacitatea publică, printr-o formulă administrativă care combină populația județului, pacienții tratați, capacitatea declarată a spitalelor publice și indicatorii de încărcare.
Pentru sistemul public, proiectul consolidează rolul capacității declarate de spitale și al evaluărilor caselor județene, pentru sistemul privat, care furnizează majoritatea serviciilor critice, proiectul poate limita participarea în programe și poate afecta predictibilitatea investițiilor.
PALMED, organizația reprezentativă a furnizorilor privați din toate segmentele majore ale sistemului medical, contestă impactul proiectului asupra accesului, în contextul în care o parte majoritară a serviciilor critice este furnizată de sectorul privat. Organizația afirmă că documentul nu măsoară timpii de așteptare, continuitatea tratamentului, capacitatea efectiv disponibilă sau impactul întârzierii asupra evoluției bolii. Potrivit datelor organizației, sectorul privat furnizează 78,5% din serviciile clinice de specialitate, 82,89% din imagistică și paraclinic, 89% din dializă, 88% din tratamentul oncologic, 82% din radioterapie și aproximativ 43% din personalul medical, investițiile realizate în ultimii ani depășind sute de milioane de euro.
„Pacienții nu au nevoie de statistici care demonstrează că accesul există doar pe hârtie. Pacienții au nevoie de diagnostic, de investigații și de tratament atunci când boala o impune”, declară Cristian Hotoboc, președintele PALMED, care solicită retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare pe baze care să reflecte realitățile sistemului medical.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a declarat recent în cadrul unei conferințe că: ,,Pentru a fi sustenabil și predictibil pentru toți actorii, sistemul de sănătate românesc are nevoie de o schimbare profundă de paradigmă atât în ceea ce privește finanțarea spitalelor, cât și a medicamentelor. Performanța, transparența și eficiența sunt elementele – cheie care trebuie să ghideze această schimbare structurală și să asigure echilibrul dintre accesul pacienților la tratamente și sustenabilitatea sistemului.”
Datele CES Bucharest prezentate în aceeași conferință arată că șapte din zece români evită să meargă la medic chiar și atunci când durerile persistă, 76% opresc tratamentul prescris înainte de termen, iar peste 60% nu înțeleg complet diagnosticul. Aproape patru din zece respondenți declară că iau medicamente fără consult medical, iar doar 12% își fac o programare imediat. Aceste comportamente conduc la diagnostic tardiv și la creșterea presiunii asupra spitalelor și asupra bugetului public.
În acest context, proiectul CNAS devine un punct de tensiune între reglementarea administrativă, capacitatea reală a sistemului și comportamentul pacienților. PALMED afirmă că schimbarea regulilor după realizarea investițiilor afectează predictibilitatea și transmite un semnal negativ într-un moment în care România se află în etapa finală a procesului de aderare la OECD, organizație care pune accent pe acces real, utilizarea eficientă a resurselor și politici bazate pe rezultate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
,,
