Prezentat în 1972, cu ocazia Olimpiadei de la München, BMW 1602 electric nu avea cutie de viteze, iar compartimentul motor era ocupat de 12 baterii Varta. Lucrurile au evoluat mult de atunci, dar și astăzi, la un automobil electric, bateriile continuă să fie mai importante decât motorul.
Sunt niște ani buni de când se vorbește mai apăsat despre electrificare în lumea auto, însă mie tot mi se pare că ne-am trezit cu supermașini electrice peste noapte. Dacă reperul domeniului ar fi Tesla, ei bine marca asta nu exista pe străzile lumii înainte de 2009.
Anumite demersuri înspre automobilul electric s-au tot făcut de-a lungul timpului, dar rezultatele aveau mai degrabă menirea de a fi arătate ca niște curiozități la saloanele auto decât de a fi considerate proiecte serioase care să intre în producția de serie.
Astăzi, răbdarea „electricienilor” și năduful acumulat de aceștia de-a lungul timpului din cauza ironiilor colegilor de breaslă sunt răzbunate: e vremea mașinilor electrice. S-a întors roata. BMW, de exemplu, aniversează anul acesta 50 de ani de când a prezentat primul său model electric. Aveau să mai treacă încă 41 de ani până când producătorul german să lanseze producția de serie a unui automobil electric, BMW i3.
Primul BMW electric despre care brandul consideră că merită să se vorbească a fost dezvoltat pe baza modelului 1602 și a fost arătat lumii în 1972, când prototipurile au fost folosite ca vehicule de suport în proba de maraton a Olimpiadei de la München.
Olimpiada din acel an se desfășura pe fundalul întunecat al crizei petrolului provocate de țările OPEC. Pentru industria auto, criza oferea oportunitatea afirmării altor variante de propulsie decât cele bazate pe combustie internă, iar Olimpiada era ocazia perfectă pentru a le promova.
Știm cu toții că lucrurile nu s-au legat atunci, dar asta nu înseamnă că BMW 1602 nu este și astăzi o superbă mașină clasică, un automobil ale cărui linii și proporții sunt cu atât mai fascinante cu cât le privești cu mai multă luare aminte.
Dar să vedem ce se ascundea sub capota lui BMW 1602 electric: douăsprezece baterii standard Varta de 12V, cu plumb. Motorul de curent continuu, dezvoltat de Bosch, care furniza o putere continuă de 12 kW/16 CP, cu un maxim de 43 CP, era amplasat în spațiul ocupat, la modelele convenționale, de cutia de viteze. Iar cutia de viteze nu exista la BMW 1602 electric, motorul fiind conectat direct la diferenţialul spate printr-un reductor. O altă noutate era faptul că automobilul era controlat cu o singură pedală, aceasta acționând acceleraţia şi frâna de motor.
Cu o durată de viață de doar 2.500 km, bateriile aveau o greutate totală de 350 kg și puteau fi înlocuite cu un set proaspăt încărcat. BMW 1602 electric cântărea 1329 kg, cu 391 kg mai mult decât modelul cu motor convențional, și atingea 50 km/h în 8 secunde, în timp ce viteza maximă era de 100 km/h. Cu un „plin”, autonomia era de 60 km (la viteză constantă de 50 km/h) sau de 30 km în regimul obișnuit pe atunci în traficul urban.
Acestea sunt cifrele epocii romantice a automobilului electric, care ne fac să înțelegem ce drum lung s-a parcurs până la motoarele cu puteri uriașe de astăzi sau până la autonomiile de 3-400 km care încă ne fac să strâmbăm din nas.
Cât despre venerabilul BMW 1602, nu putem spune decât că a îmbătrânit frumos.
