În Sri Lanka, oamenii stau la cozi de kilometri pentru a umple un rezervor de combustibil. În Bangladesh, magazinele se închid la 20:00 pentru a economisi energie. În India și Pakistan, întreruperile de energie electrică forțează școlile și business-urile să închidă, iar locuitorii să reziste fără aer condiționat în fața unor valuri de căldură, cu temperaturi de peste 37 de grade Celsius.
Sunt doar câteva dintre evenimentele din regiunea Asia Pacific, unde diferite țări se confruntă cu cea mai mare criză energetică din ultimii ani și se luptă cu nemulțumirea și instabilitatea tot mai mari cauzate de creșterea în lanț a costului vieții, arată CNN.
În Sri Lanka și Pakistan, sentimentul de criză este palpabil. Furia publicului a determinat deja demisia unui val de miniștri la Colombo și a contribuit la căderea lui Imran Khan din funcția de prim-ministru la Islamabad.
Cu toate acestea, mulți bănuiesc că “socotelile” politice abia au început; Sri Lanka și Pakistan au fost forțate să ia măsuri disperate, mergând “cu căciula în mână” la Fondul Monetar Internațional și introducând săptămâni de lucru mai scurte în încercarea de a economisi energie.
Miercuri, 22 iunie, prim-ministrul Ranil Wickremesinghe a declarat că economia Sri Lanka „s-a prăbușit complet”.
În alte părți din regiune, problemele sunt mai puțin evidente, deși ar putea avea consecințe de mare anvergură. Chiar și în țări relativ bogate, precum Australia, preocupările economice încep să apară, pe măsură ce consumatorii simt efectele facturilorilor mai mari la energie.
Prețurile angro ale energiei electrice în primul trimestru al anului 2022 au crescut cu 141% față de anul trecut; locuitorii sunt sfătuiți să reducă consumul, iar pe 15 iunie guvernul australian a suspendat, în premieră, pe termen nelimitat piața națională de energie electrică în încercarea de a reduce prețurile, de a reduce presiunea asupra lanțului de aprovizionare cu energie și de a preveni întreruperile de curent.
Dar experiența Indiei, unde cererea de energie a atins recent niveluri record, este cea care ilustrează cel mai clar de ce aceasta este o criză globală – mai degrabă decât una regională.
După ce a avut de suferit din cauza întreruperilor de curent pe scară largă, pe fondul unor temperaturi record, cel de-al treilea mare “furnizor” de carbon din lume a anunțat la 28 mai că întreprinderea de stat Coal India va importa cărbune pentru prima dată din 2015.
Care sunt cauzele?
În timp ce fiecare dintre aceste țări se confruntă cu un set unic de circumstanțe, toate au fost afectate de efectele pandemiei de coronavirus și ale războiului din Ucraina – două evenimente imprevizibile care au dat peste cap presupunerile de până acum cu privire la liniile de aprovizionare și la securitatea regională și, în același timp, au cauzat haos în ceea ce privește planificarea economică.
La bază, spun experții, problema constă în decalajul tot mai mare dintre cerere și ofertă.
În ultimii doi ani, pandemia a menținut cererea de energie la un nivel neobișnuit de scăzut, consumul global de energie electrică fiind redus cu peste 3% în primul trimestru al anului 2020, deoarece restricțiile au ținut lucrătorii acasă, mașinile în afara carosabilului și navele blocate în porturi. Dar acum, pe măsură ce națiunile încep să lase pandemia în urmă, cererea de combustibil este în creștere – iar concurența bruscă împinge prețurile cărbunelui, petrolului și gazelor la cote record.
La accelerarea acestei tendințe contribuie invazia Ucrainei de către Rusia, al treilea mare producător de petrol din lume și al doilea cel mai mare exportator de țiței. În condițiile în care Statele Unite și mulți dintre aliații lor au sancționat petrolul și gazele rusești, multe țări au fost nevoite să se străduiască să găsească surse alternative – ceea ce a dus la o și mai mare intensificare a concurenței pentru rezervele limitate.
De ce în Asia?
În timp ce prețul importurilor de energie a crescut dramatic în întreaga lume, prețurile internaționale ale cărbunelui sunt de cinci ori mai mari decât în urmă cu un an și prețurile gazelor naturale de până la 10 ori mai mari decât anul trecut.
„Dacă ești o țară, în special o economie emergentă precum Sri Lanka, care trebuie să cumpere acele mărfuri, trebuie să cumpere petrol, trebuie să cumpere gaze naturale, aceasta este o adevărată luptă”, a spus Mark Zandi, economist șef la Moody’s Analytics.”Plătiți mult mai mult pentru lucrurile de care aveți nevoie, dar lucrurile pe care le vindeți nu au crescut în preț. Așa că plătiți mult mai mulți bani pentru a încerca să cumpărați aceleași lucruri pentru a vă menține economia în funcțiune.”
Țările mai sărace, care sunt încă în curs de dezvoltare sau recent industrializate, sunt pur și simplu mai puțin capabile să concureze – și cu cât vor trebui să importe mai mult, cu atât mai mare va fi problema lor, a declarat Antoine Halff, cercetător senior adjunct la Center on Global Energy Policy de la Universitatea Columbia.
O problemă mai mare în față
Modul în care aceste națiuni răspund ar putea stârni o problemă și mai mare decât creșterea prețurilor. Sub presiunea publicului, guvernele pot fi tentate să se întoarcă către forme de energie mai ieftine și mai poluante, precum cărbunele, indiferent de efectul asupra mediului. Și există semne că au început deja.
În Australia, Consiliul de Securitate Energetică a guvernului federal a propus ca toate generatoarele de electricitate, inclusiv cele pe cărbune, să fie plătite pentru a menține capacitatea suplimentară în rețeaua națională, în încercarea de a preveni întreruperile de curent. Și guvernul din New South Wales a folosit măsuri de urgență pentru a redirecționa cărbunele din minele din stat către generatoarele locale. Ambele măsuri au fost criticate din partea celor care acuză guvernul că și-a trădat angajamentul față de energia regenerabilă.
În India, o țară de 1,3 miliarde de locuitori care se bazează pe cărbune pentru aproximativ 70% din producția de energie, decizia New Delhi de a crește importurile de cărbune va avea probabil efecte și mai profunde asupra mediului.