Reţeaua de librării Humanitas, înfiinţată în 1993, a fost prima tentativă privată de a sparge monopolul statului în domeniul difuzării de carte. Avantajul său a fost şi rămâne, în primul rând, acela de a aparţine grupului editorial Humanitas, alături de Editura Humanitas, Humanitas Multimedia, Humanitas Fiction şi Humanitas Digital. „Editura poate simţi mai uşor pulsul pieţei de carte prin intermediul unei reţele de distribuţie din acelaşi grup, librarii fiind contactul direct cu clienţii editurii”, explică Bogdan Baciu, PR & Marketing Coordinator Librăriile Humanitas. „Un avantaj la fel de important este cel al apartenenţei la un brand cum este brandul Humanitas, imagine de care beneficiază ambele instituţii”, adaugă el. Cartea reprezintă, la Humanitas, un procent aproximativ de 85% din vânzările totale ale librăriilor, dar acesta fluctuează în funcţie de sezonalitatea pieţei de carte. Librăriile Humanitas nu se consideră concept store-uri, dar enumeră printre produsele cel mai bine vândute, în afara cărţilor, muzica şi filmul, în anumite spaţii mai mult decât în altele, datorită ofertei mai extinse. De pildă, Librăria Humanitas Kretzulescu are un etaj întreg de muzică şi film, şi deci o ofertă mult mai diversificată pe acest segment. În 2014, Librăriile Humanitas au adăugat portofoliului şi un „colţ nipon”, cu produse tradiţionale japoneze, care constituie propuneri de cadou.
Totuşi, reprezentanţii Humanitas insistă asupra faptului că este vorba despre librării în adevăratul sens al cuvântului: „de la aranjare, design, atmosferă și, poate cel mai important, la locul de cinste pe care îl ocupă cartea”, după cum spune Baciu. „Ne-am străduit să creăm un profil anume fiecărei librării, cu un public diferit”.
În privinţa cărţilor, în ultimii ani nu a existat un segment care să devanseze beletristica în topul vânzărilor, dar prind teren şi seriile de autor ale autorilor consacraţi, istoria şi cărţile practice, observă reprezentantul librăriilor Humanitas. Noțiunea de bestseller, în schimb, este definită de librari (spre deosebire de edituri), în funcţie de categorie: cărțile de ficțiune și volumele autorilor consacrați trebuie să se vândă în sute de exemplare per librărie pentru a se încadra în această noţiune, în timp ce o carte de specialitate vândută în câteva zeci de exemplare per librărie devine bestseller. Din punctul de vedere al unei edituri, un bestseller este definit de tirajul titlului, care trebuie să depăşească 5.000 de exemplare. Apoi, titlurile care depăşesc 40.000 de exemplare sunt definite ca best-bestseller. Spre comparaţie, în Europa occidentală bestseller ajunge doar o carte care atinge vânzări de 7 cifre.
Lanţul Humanitas a avut afaceri de 3,2 milioane de euro în 2013, fiind în pierdere, dar a crescut. În ultimii doi ani (de la finalul anului 2012 şi până în prezent), Librăriile Humanitas s-au extins cu trei noi puncte de vânzare: două în București – Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Librăria Humanitas din cadrul Facultății de Drept și una în Brașov, în Piața Sfatului. Deschiderea librăriei de la Drept, modernizarea librăriei din Ploieşti şi relocarea librăriei din Oradea au presupus investiţii de 150.000 de euro.
Librăria Humanitas din Oradea a fost mutată într-un spațiu central, mai mare și complet renovat, iar altele, precum Librăria Humanitas din Fundul Curții (Bucureşti), s-au extins, cu un spaţiu nou dedicat unui outlet de carte. Cea mai recentă modificare a fost operată toamna aceasta la Ploiești, librăria de aici intrând și ea în categoria „librăriilor-bijuterie, cu un spațiu cald”, după cum le definesc reprezentanţii lanţului. Reţeaua Humanitas cuprinde în prezent 16 librării, dintre care cinci în Bucureşti, două în Iaşi şi câte una în Alba-Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Galaţi, Oradea, Piatra Neamţ, Ploieşti, Râmnicu Vîlcea, Sibiu.
Pe lângă oferta de carte, librăriile Humanitas au implementat şi un sistem de fidelizare şi organizează periodic evenimente pentru a atrage un public cât mai larg. În ultimii doi ani au fost peste 500 de lansări de carte organizate, iar spațiile reţelei vor să fie percepute ca centre culturale, unde au loc şi evenimente culturale care nu sunt neapărat legate de lansări. Din această categorie fac parte, de pildă, evenimentele pentru părinți și copii, Cafeneaua de Știință și Festivalul de Știință, serile de scurt metraje și de muzică (Jazzulescu pe terasă la Kretzulescu) sau Serile Japoneze.
„Bătălia” e inegală. Cartea nu mai este poate singura vedetă în librăriile de tip nou, dar nici jucătorii din domeniul cultural nu sunt scutiţi de legile economiei, unde fiecare face ce crede de cuviinţă pentru a supravieţui. Iar încercarea librăriilor de tip concept store de a miza pe alte produse şi pe atmosferă pare să fie unica şansă a jucătorilor care nu sunt nici cei mai mari, nici cei mai vechi şi nici cei mai ieftini de pe piaţă. „Dinozaurul” pieţei, Compania de Librării Bucureşti (deţinută de Asociaţia Compania de Librării Bucureşti Pas), este poate cel mai important supravieţuitor, dar compania are atu-ul experienţei şi al răspândirii, fiind cea mai veche.
Cu 9,8 milioane de euro cifră de afaceri în 2013 şi un profit de aproape un milion de euro (potrivit informaţiilor de la Ministerul de Finanţe), lanţul de peste 50 de librării operează totuşi un număr de spaţii care a scăzut la jumătate din totalul pe care îl deţinea cu 24 de ani în urmă. Strategia sa cuprinde şi ea diversificarea produselor din ofertă, cu toate că, din punct de vedere vizual, spaţiile nu mizează pe aparenţe. Al doilea mare jucător, lanţul de librării Diverta, a încercat la rândul său să fie un concept store, dar mai apropiat de retailul modern. A intrat în insolvenţă în 2010 (după ce acumulase datorii de 18 milioane de euro) şi mai cuprinde acum 23 de librării în toată ţara, după ce anul trecut au fost închise două unităţi şi anul acesta încă două.