Cărturești Carusel se află într-un spațiu care a adăpostit Banca Chrissoveloni și unde proprietarul, urmașul familiei de bancheri, a investit doar în reabilitare peste 1 milion de euro. Proprietarii librăriilor, Şerban Radu şi Nicoleta Dumitru, au venit, cu ajutorul unui investitor, cu alți 400.000 de euro pentru amenajare, la care se va adăuga costul stocului (alți 300-400.000 de euro) și al echipamentelor, deoarece spațiul va include și o cafenea. Este probabil cea mai mare investiție realizată în România într-o librărie. De regulă, termenul de amortizare a investiţiilor în aceste spaţii este de 5-10 ani, după estimările reprezentantului Cărturești, dar, de obicei, acestea se învârt în jurul a 250.000 – 300.000 de euro. Provocarea este considerabilă şi din cauza amplasării: zona nu este cunoscută neapărat prin atracțiile sale culturale.
Dar nici ei nu vor miza doar pe cărţi. Librăria creată de Șerban Radu și Nicoleta Dumitru în 2000 a fost gândită de la început ca un concept store, iar oferta sa a inclus dintotdeauna ceva în plus – de la ceaiuri, până la multimedia, papetărie și chiar accesorii de modă azi. Acum cartea (autohtonă și de import) reprezintă aproximativ 50% din vânzări, fiind în scădere. „Cărţile singure nu mai permit existenţa unei librării profitabile. Oferta se modifică, fiind forţată şi de oferta editurilor, care, pentru a publica literatură adevărată, sunt nevoite să scoată şi titluri comerciale”. Librăriile propun astfel game noi, care atrag public şi plătesc şi chiria cărţilor.
„Până şi fostele librării comuniste îşi diversifică oferta pentru a supravieţui”, observă Voinea. „Toată lumea încearcă să-şi construiască nişe de connaisseuri pe anumite game, trebuie să fii mereu atent la ce este cool”. Cărtureşti a încercat să păstreze legătura cu cartea, aducând papetărie (categorie cu cea mai mare creştere), gadgeturi legate de experienţa cititului şi care ajută vânzarea de carte.
Dar marea majoritate răspunde în continuare mai bine la un preţ mai mic decât la servicii mai bune, după cum au observat librarii pe propria piele. Marja de profit pe care o permite cartea este mică, pentru că librăriile vând la preţul recomandat de editură, dar uneori editorul sau site-urile vând mai ieftin decât acel preţ recomandat. „Comercianţii fără prejudecăţi vând cartea şi cu 50% reducere, sunt situaţii când e vândută şi sub preţul de achiziţie. Realitatea ne obligă şi pe noi să facem discounturi, dar noi, librăriile care vrem să mai existăm şi mâine, încercăm să nu ne jucăm cu asta. Pentru că, din acel discount faţă de un preţ recomandat, trebuie să ne plătim cheltuielile, iar acestea sunt mult mai mari decât ale unui site”, explică Voinea.
De aici acea discrepanţă dintre imaginea frumoasă pe care noile librării încearcă să o afişeze (pentru a atrage) şi realitatea comercială din spatele ei. „Nu vrem librării deplorabile care să inspire milă, ci o imagine frumoasă, care să inspire bunăstare, astfel încât experienţa să fie una aspiraţională”, spun cei de la Cărtureşti. Mai mult, activitatea se extinde şi în zona urbană, prin evenimente de tipul Street Delivery, un proiect prin care librăriile Cărturești au încercat să facă și din stradă un spaţiu frumos.
Lanţul a avut în 2013 o cifră de afaceri de peste 11 milioane de euro, în creştere cu 2 milioane de euro faţă de anul precedent, dar profitul a rămas mic, în jurul sumei de 30.000 de euro. Totuşi, în condiţiile în care una dintre cele mai mari reţele din domeniu, Diverta, se luptă cu probleme financiare mari, acest lucru pare o performanţă. „Ne dorim o margine de profit cât mai bună, dar evoluţia nu e nicidecum atât de spectaculoasă cum s-ar crede. Am reușit să creștem, dar cu costuri mari, pentru că, fără extindere, nu puteam crește”, după cum spune reprezentantul librăriilor. Anul trecut Cărtureşti a deschis trei noi spaţii, în Băneasa, Floreasca şi la Ploieşti. „Băneasa a depăşit aşteptările şi e greu să vii cu ceva nou într-un centru comercial şi să dai consumatorul pe spate, când ai concurenţa celor mai mari branduri, cu alte bugete”.
Oferta din mall-uri este diferită însă: domeniile sunt mai diverse, focusul se mută de la bestseller-uri către cărţile dedicate timpului liber sau dezvoltării personale, pentru că atenţia trebuie captată mai repede –consumatorul petrece mai puţin timp acolo decât într-un spaţiu precum cel din Verona, flagship-ul lanţului de librării. Voinea admite că, în cadrul reţelei, care cuprinde 16 spaţii (din care şase în Bucureşti), există librării care nu sunt profitabile, dar sunt şi altele care rezistă de 4-5 ani, în oraşe mai sărace precum Suceava şi Arad.