Educație, inovație și digitalizare – sunt punctele forte ale unuia dintre cele mai râvnite orașe din România pentru a face business, Cluj‑Napoca.
Majoritatea antreprenorilor privesc cu încredere către zona Clujului în ultimii ani ca scenă de business, fie că vorbim despre noi afaceri puse pe roate, fie că facem referire la extinderi. Și pe bună dreptate: de la an la an bugetul orașului se majorează, ceea ce oferă un plus de validare dezvoltării mediului de business local. „Printre obiectivele noastre în următoarea perioadă se numără: dezvoltarea urbană, centura metropolitană, trenul metropolitan și metroul – un proiect care ne va permite să dezvoltăm multe altele. Iar, dacă privim către mediul educațional, în prezent avem peste 80.000 de studenți care reprezintă viitorul”, a subliniat primarul orașului Cluj‑Napoca, Emil Boc.
În acest an, Cluj‑Napoca beneficiază de un buget de 434,4 milioane de euro, în creștere cu 1,13% față de anul trecut, iar potrivit reprezentanților primăriei Cluj‑Napoca, în prezent se lucrează la elaborarea documentațiilor tehnice pentru proiectarea și execuția unor lucrări precum realizarea centurii Clujului și proiectul metroului și trenului metropolitan, amenajările a trei parcuri, dintre care cel din zona de est de 45,5 ha, precum și reabilitările unor licee și a zonei Expo Transilvania.
„Ceea ce am observat la mediul de afaceri din Cluj este un foarte bun echilibru între mediul autohton și cel străin. Iar unul dintre cele mai mari avantaje ale municipiului nostru este că vrem să încercăm orice și nu pretindem că știm noi totul. Cred că orașul nostru a început să performeze atunci când am început să fim optimiști”, a subliniat și Emilia Botezan, șeful Departamentului Afaceri Internaționale și Investiții Străine Primăria Cluj‑Napoca.
În ceea ce privește digitalizarea, primăria din Cluj‑Napoca a anunțat că volumul încasărilor online la taxe și impozite a crescut cu 54% față de anul 2020. Din totalul încasărilor înregistrate, creșterea volumului de încasări cu cardul este de 15% față de 2020, în timp ce volumul plăților online a crescut cu 54% față de 2020. De asemenea, 27.464 persoane au plătit anul trecut prin scanare QR code, față de 8.112 în 2020.
Pornind de la aceste cifre, Mihnea Rădulescu, Directorul Vodafone Business Unit România, consideră că ceea ce va face diferența în viitor între orașe este însăși competitivitatea – o competitivitate care, după cum arată trendurile, se va resimți puternic în special, în zona de digitalizare.
„Soluțiile de digitalizare pot ajuta companiile din multe perspective. Cu ajutorul digitalizării, business-ul poate să arate complet diferit, mai ales din punct de vedere al eficienței, iar acest episod pandemic ne-a demonstrat că această parte de tehnologie a devenit un must have în dezvoltarea unui model de business de succes”.
Un alt sector cu potențial pe care mediul de business din Cluj‑Napoca se bazează este cel imobiliar. În opinia secretarului de stat în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Dimitrie-Horaţiu Clepan, această piață poate face din orașul Cluj‑Napoca, prima opțiune pentru investitori, devansând chiar și Capitala.
„Urmăresc evoluţia Clujului de mulți ani. Iar în ultima perioadă orașul a ajuns pe picior de egalitate cu Bucureștiul, ba chiar sunt câteva domenii în care a depășit Capitala. Fac referirea aici la zona imobiliară, medicină și IT/digitalizare. Ca puncte mai puțin forte, orașul Cluj‑Napoca bifează și el traficul intens, dar sunt convins că se va rezolva și acest aspect”, a subliniat Dimitrie-Horaţiu Clepan.
În orașul de pe Someș, investitorii imobiliari au în plan dezvoltarea, în următorii trei ani, a opt clădiri de birouri de clasă A, cu o suprafață totală de 130.016 mp. Aceasta reprezintă aproximativ jumătate din stocul actual de birouri moderne din oraș. Prin comparație, în București, în acest an ar putea fi livrați aproximativ 130.000 mp de spații de birouri noi și moderne. „Când vorbim de inovații să nu uităm: Clujul este un oraș tehnologic, dar și cultural”, a ținut să precizeze și prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeş-Bolyai. Deși acesta susține că orașul reprezintă o zonă academică extrem de puternică, el recunoaște că în prezent există unele dificultăți cu privire la realizarea de concentrări metropolitane în zona academică. „Cei care se așteaptă ca universitatea să le producă un specialist exact pentru fișa postului ar trebui să știe că noi niciodată nu vom produce asta, ci vom produce un specialist care va trebui să fie pregătit și adaptat la fișa postului”, a mai completat prof. univ. dr. Daniel David.
Privind spre viitor, Ioana Gheorghiade, directorul executiv al Direcției Managementul Riscului Corporate BCR, a explicat că după aceste perioade incerte și lecțiile survenite în urma acestora, „viitorul ar trebui să se regăsească în zona digitală, a sustenabilității și tot ceea ce înseamnă alte tehnologii”. „Ne aflăm într-o situație prin care am mai trecut (n.red. – de impredictibilitate). Practic vorbim de două crize suprapuse. Dar asta înseamnă și două căi de transformare suprapusă. În ultima perioadă, am văzut foarte clar noi modalități de adaptare la contextul actual în cele 4.000 de companii pe care noi le susținem prin finanțare”, a punctat Ioana Gheorghiade.
Pe lângă plusurile evidente pe care le oferă orașul Cluj‑Napoca economiei naționale (inovație, digitalizare, educație, cultură), există încă și puncte slabe care încetinesc o dezvoltare rapidă a mediului de afaceri local. Iar unul dintre acestea este faptul că rețelele de distribuție electrică sunt destul de vechi, recunoaște Mihaela Rodica Suciu, director general Distribuție Energie Electrică România. „Toate mutările pe care le vedeți în Cluj‑Napoca implică activitatea Energie Electrică România. Orice investiție în energie verde depinde de Energie Electrică România, iar în ultima perioadă se resimte o creștere privind necesitatea investițiilor în energia electrică, în condițiile în care vorbim despre niște rețele de distribuție electrică vechi”. În prezent, Distribuție Energie Electrică România are în gestiune 18 județe din țară și 3,1 milioane de utilizatori.
Ce mai înseamnă pentru mediul de afaceri clujean „back to business”, acum în al treilea an de incertitudine și impredictibilitate? Potrivit lui Sorin Suciu, Coordonator Segment Corporații Regionale şi Sector Public Raiffeisen Bank, din acest punct de vedere așteptările sunt mari pentru Cluj‑Napoca. „După București, toate companiile au target pe Cluj. Aici, mediul bancar este bine capitalizat și se află într-o poziție foarte bună, cu niște indicatori pozitivi, iar guvernanții nu ar trebui să modifice ceva la partea de impozitare, care funcționează foarte bine în acest moment”.
În acești doi ani pandemici, domeniul bancar a devenit mult mai eficient, o eficiență venită, în opinia lui Nicolae Damu, VP Office Network TBI Bank România, din această presiune de a găsi rapid soluții pentru a te adapta noilor contexte. „Lucrurile bune ies din crize și cred cu tărie că acest lucru a fost un plus”, afirmă Nicolae Damu.
Pentru antreprenorii din domeniul sănătății, orașul Cluj‑Napoca este privit ca un hub medical important. Astfel, Affidea România și-a bugetat investiții semnificative în zonă, iar un exemplu recent în acest sens este deschiderea în 2021 a unei noi clinici. „Clujul este foarte important pentru noi, pentru că aici avem unii dintre cei mai buni specialiști din țară. Iar ca obiectiv avem să ne concentrăm mult mai mult alături de pacienți pe zona de prevenție, și mai puțin pe cea de tratament”, punctează Răzvan Predica, Country Manager Affidea România.
După o creștere a business-ului cu peste 30% în 2021, anul acesta a debutat cu mari așteptări și pentru compania Ecolor, însă odată cu declanșarea conflictului militar de la granițele noastre, curba de creștere a început să se atenueze. „Cu o creștere a cifrei de afaceri față de anul trecut, deși puțin sub nivelul planificat, ne vom continua lansarea de noi proiecte investiționale și dezvoltarea de noi produse”, afirmă Ionuț Iacob, director operațiuni Ecolor.
În ceea ce privește flexibilitatea, aceasta s-a dovedit a fi atuul companiei Majorel România în fața acestor perioade incerte pe care mediul de afaceri local și mondial le traversează încă din 2020. „Acum am intrat deja într-o nouă etapă – aceea de a găsi cea mai bună modalitate de a îmbina lucrul de acasă cu cel de la birou”, a menționat Andreea Luțoiu – Subject Matter Expert Manager Majorel România.
Bogdan Clipici, cofondator şi Chief Sales Officer Stailer, a mărturisit că, pentru perioada următoare, strategia de business se va concentra pe adaptarea obiectivelor trasate la contextul inflațional. Care sunt punctele forte ale unei astfel de strategii? „O practică pe care am văzut-o la alți antreprenori este că încearcă să absoarbă inflația (…) în concordanță cu un alt aspect important: concedierea angajaților neproductivi”, reiterează Bogdan Clipici.
Evenimentul Forbes Best Cities For Business Cluj-Napoca a fost realizat cu susținerea: Parteneri strategici: Automobile Bavaria, Carrefour, TEILOR, Nordis Group, TBI Bank Romania, Element Industrial, IMMOFINANZ; Cafeaua oficială: Nespresso; Partener platinum național: BCR; Parteneri gold: Iulius Mall Cluj Napoca, Raiffeisen Bank, Catena – Farmacia Inimii, Affidea România, Vodafone România; Parteneri silver: Majorel România, Stailer, Ecolor, Rondocarton – Transilvania Pack & Print, Distribuție Energie Electrică România; Hospitality Partner: Cramele Recaș; Parteneri: Chilli Ideas, Greenarium, Casa Codex, Lemnarium Crafts, Floraria La Vie en Rose, MURI Chocolatier, Radisson Blu Hotel, Cluj; Community Partner: Cluj IT Cluster