Acum o săptămână sud-estul Turciei și nord-vestul Siriei au fost lovite de două cutremure devastatoare. Pe lângă cutremurul de 7.8 magnitudine pe scala Richter au urmat peste 20 de alte șocuri tectonice, cu magnitudini între 5.0 și 7.5 în regiunea din zona Gaziantep. De lunea trecută, numărul morților în urma dezastrului continuă să crească în ambele țări, potrivit CNN.
Cauza cutremurului stă în mișcarea plăcilor tectonice, care formează mantaua Pământului. Așa cum arată graficul de mai jos, câteva dintre aceste plăci se întâlnesc în Turcia, ceea ce crește semnificativ riscul cutremurelor serioase. Mai mult, unele plăci tectonice din Turcia se mișcă în mod convergent, adică se apropie una de alta, ceea ce crește probabilitatea apariției cutremurelor, față de situația în care acestea s-ar mișca divergent, îndepărtându-se una de alta.
Mai precis, falia din estul Anatoliei – unde s-au produs cutremurele recente – este caracterizată de o graniță convergentă cu placa tectonică Africană în zona de sud și o graniță orizontală la nord, cu placa tectonică Eurasiatică. Acest lucru amplifică și mai mult activitatea seismică în zonă, acum transformată într-un dezastru.
Turcia este situată pe placa tectonică Anatoliană, care este linia de tensiune dintre plăcile Arabiei și Eurasiei. Placa Africană, care a contribuit la formarea Alpilor cu 60 de milioane de ani în urmă, prin mișcarea spre nord, are graniță cu placa Anatoliană. Pe marginile plăcii Pacific se situează așa-numitul Inel de Foc, responsabil de mare parte din activitatea vulcanică a lumii – alt loc în care există plăci tectonice convergente.
Cele mai puternice cutremure din istorie au avut loc de-a lungul Inelului de Foc, iar dintre acestea a fost și cutremurul de 9.5 grade magnitudine măsurat în Valdiva, Chile, în 1960. În 2004, un cutremur în Oceanul Indian, de magnitudine 9.1 a lovit Sumatra și în 2011 un cutremur de magnitudine 9.3 a lovit regiunea japoneză Tōhoku. Cutremurele submarine dau naștere tsunami-urilor, care sunt devastatoare.
