În luna iulie 2021, Pro TV, Antena 1, Kanal D, România TV și Antena 3 au avut în total o cotă de piață (de vizionare) de 56% la nivel național, conform măsurătorilor companiei Kantar Media. Asta înseamnă că mai mult de jumătate dintre românii care s-au uitat la televizor (pe telecomandă), în cursul lunii iulie, au urmărit una dintre aceste televiziuni. Iulie este luna cu cel mai scăzut consum de televiziune din timpul anului, sezonul estival influențând puternic audiențele televiziunilor. În ciuda acestui fapt, majoritatea românilor au rămas lipiți de cele cinci mari televiziuni: Pro TV, Antena 1, Kanal D (divertisment și filme) și România TV și Antena 3 (știri). Cota cumulată de vizionare a celor cinci televiziuni (56%) este foarte ridicată într-o lună caniculară, tocmai bună să-ți petreci serile pe o terasă sau în parcuri, ținând cont că aceasta se raportează la 72 de televiziuni înscrise în sondajele Kantar Media. Altfel spus, celelalte 67 de televiziuni (generaliste și de nișă) se bat pe restul de piață de 44%.
Situația în care cele cinci televiziuni domină piața TV din România nu este specifică doar lunii iulie. Aceste stații, care fac agenda divertismentului și a știrilor în România, domină topul audienței naționale de mai bine de șapte ani. E o tendință, nu o întâmplare. Pentru că topul, lună de lună, de șapte ani, este controlat de Pro TV, Antena 1, Kanal D, România TV și Antena 3. Nu este vorba de un monopol, pentru că acestea sunt concurente pe piața TV, ci mai degrabă o consolidare. Din păcate, nu sunt semne că vreun alt intrus, de exemplu televiziunea publică TVR 1, ar pune în pericol această ierarhie.
Dependența românilor față de aceste cinci televiziuni a crescut în ultimii ani. În iulie 2015, cota de vizionare la nivel național pentru cvintetul de televiziuni a fost 45%, iar aceasta s-a tot mărit în următorii ani, ajungând la 48,8% în 2018, 52,1% în 2019 și la 54,2% în 2020. (Cifrele au fost calculate pe baza sondajelor publicate pe site-ul ARMADATA.) Tendința de fidelizare a telespectatorilor pe telecomandă și acaparare a audienței, în ciuda plecării românilor la muncă în străinătate și a creșterii numărului de stații TV măsurate de Kantar Media, este evidentă. Telespectatorii români din prezent nu mai sunt dispuși să plimbe telecomanda pe alte programe, cele cinci televiziuni satisfăcându-le preferințele și nevoile de divertisment, filme, știri și talk-show-uri. Este foarte probabil că tendința de concentrare a audienței la cele cinci televiziuni să continue și în următorii ani, deși tinerii nu sunt consumatori de televiziune liniară (pe telecomandă).
Absența unor jucători care să le amenințe pozițiile celor cinci conduce la confort și rutină. Aveam de-a face cu o audiență stătută (plictisită?) și o piață încremenită. N-au mai avut loc investiții în piața TV de foarte mulți ani care să conducă la apariția unor televiziuni redutabile, iar Televiziunea Română pare mai degrabă să fie atentă la guvernanți (de la bugetul de stat vin banii!) decât la telespectatorii români care au suferit modificări importante în consum, generate de ofensiva internetului. Cu siguranță, fotografia celor cinci mari jucători va fi nemodificată în următorii ani, profitând de situația de încremenire a pieței și de rutina telespectatorilor. Doar o greșeală gravă de business din partea unuia dintre cei cinci, lucru puțin probabil, ar putea conduce la schimbarea ierarhiei. Piața TV din România este, până la urmă, oglinda societății românești, încremenită, retractilă la schimbări, prea puțin receptivă la curentele și direcțiile moderne venite din exterior, pe scurt, o lume atomizată.
Dependența de micile ecrane, mai cu seamă pentru românii cu vârste de peste 45 de ani, reprezintă o carte câștigătoare pentru marile televiziuni care știu să-și fidelizeze publicul. În plus, anul pandemic 2020 a strâns „legăturile” dintre români și televizoare. Timpul de vizionare TV, pe parcursul anului trecut, a fost de 5,5 ore zi în România (pentru persoane cu vârste între 18 și 54 de ani din mediu urban), arată recentul raport Media Fact Book 2021, realizat de agenția Initiative România. Cu alte cuvinte, orășenii s-au uitat la televizor, în medie, 5,5 ore pe zi, în 2020. Este o cifră puțin mai mare decât media consumului de televiziune în țările din Europa Centrală și de Sud-Est (5,2%), dar a șaptea ca mărime după: Macedonia de Nord (7,3 ore), Bosnia Herțegovina (7,1 ore), Serbia (7 ore), Albania (5,8 ore), Ungaria (5,6) și Republica Moldova (5,6 ore). Într-adevăr, măsurile de restricții impuse de pandemia COVID au dus la majorarea timpului alocat televiziunii (pe telecomandă), în toate țările din Europa Centrală și de Sud-Est. Țările cu cele mai mici cifre referitoare la timpul de vizionare, în 2020, au fost Cehia (2,9 ore), Slovenia (3,4 ore), Slovacia (3,5 ore) și Polonia (3,6 ore).
Din această perspectivă, televiziunile din România, mai mici sau mai mari, nu au de ce să-și facă griji, românii sunt mari consumatori de programe TV pe telecomandă.
Sursa: Kantar Media – ARMADATA SRL