Raportul dintre prețul locuințelor și veniturile gospodăriilor s-a redus cu 42,8% în România în perioada 2015-2025, cea mai mare scădere înregistrată în Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Evoluția contrastează cu tendința generală din UE, unde prețurile locuințelor au avansat mai rapid decât veniturile populației.
La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre prețurile locuințelor și venituri era în 2025 cu 6,8% mai mare decât în 2015. Cu alte cuvinte, în majoritatea statelor membre, achiziționarea unei locuințe a devenit mai dificilă în raport cu veniturile disponibile ale gospodăriilor.
România, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană
România a înregistrat cel mai puternic declin al raportului dintre prețul locuințelor și venituri, de 42,8% în ultimii zece ani. Scăderi importante au mai fost consemnate în Finlanda, unde indicatorul s-a redus cu 25,2%, și în Bulgaria, cu 16,2%.
La polul opus se află Portugalia, unde raportul a crescut cu 60,8% între 2015 și 2025. Alte majorări semnificative au fost înregistrate în Țările de Jos, cu 34,3%, Ungaria, cu 26,5%, Cehia, cu 25,8%, și Spania, cu 24,5%.
În total, indicatorul a crescut în 17 state membre și a scăzut în alte zece, ceea ce evidențiază diferențele importante dintre piețele imobiliare europene.
Ce măsoară raportul dintre prețul locuințelor și venituri
Indicatorul utilizat de Eurostat compară evoluția prețurilor locuințelor cu evoluția veniturilor pe cap de locuitor ale gospodăriilor. Acesta oferă o imagine asupra accesibilității locuințelor și arată dacă prețurile cresc mai repede sau mai lent decât capacitatea financiară a populației.
Atunci când raportul crește, locuințele se scumpesc într-un ritm mai accelerat decât veniturile, ceea ce poate face achiziția unei proprietăți mai dificilă. În schimb, o scădere indică faptul că veniturile au evoluat mai favorabil decât prețurile locuințelor.
Eurostat precizează că acest indicator trebuie analizat împreună cu alte elemente, precum numărul de ani de venit necesari pentru cumpărarea unei locuințe și costul finanțării achiziției printr-un credit ipotecar.
Prin urmare, reducerea raportului în România nu înseamnă automat că locuințele sunt ieftine sau accesibile tuturor categoriilor de populație, ci că raportul dintre prețuri și venituri s-a îmbunătățit în perioada analizată.
Două vârfuri ale inaccesibilității locuințelor în Europa
Datele Eurostat privind raportul standardizat dintre prețurile locuințelor și venituri, care arată dacă indicatorul se situează peste sau sub media pe termen lung începând din anul 2000, evidențiază două perioade în care locuințele au devenit semnificativ mai greu de cumpărat în raport cu veniturile.
Primul vârf a fost înregistrat în 2007, înaintea crizei financiare globale, când raportul se situa cu 7,9% peste media pe termen lung. Al doilea a apărut în 2022, când indicatorul a ajuns la 7,4% peste această medie.
Ulterior, raportul a scăzut în 2023 și 2024, iar în 2025 s-a situat din nou ușor peste media istorică, cu 0,03%.
Evoluția confirmă că presiunile asupra accesibilității locuințelor au variat semnificativ în ultimii ani, atât la nivel european, cât și între statele membre.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
