Cautare




, Contributor

Servicii Financiare & Imobiliare & Auto

Servicii financiare |
|

Piața de criptomonede ar putea căpăta noi valențe, pe fondul pandemiei de COVID-19

Criptomonedele continuă să atragă atenția investitorilor, antreprenorilor, autorităților de reglementare și publicului larg, cu toate că există voci care susțin că piața de criptomonede este o bulă fără nicio valoare fundamentală, mai ales că, momentan, nu există prea multe reglementări în acest sens, cel puțin în România.
 aboneaza-te
Criptomonede

Deși prima criptomonedă a apărut în 2009, au existat și alte încercări anterioare de a crea valute online, precum B-Money și Bit Gold, care nu au fost niciodată complet dezvoltate. Așadar, odată cu apariția Bitcoin, prima monedă virtuală pusă la dispoziția publicului larg și cea mai valoroasă de pe piață, criptomonedele au căpătat noi valențe și au atras tot mai mulți adepți. Însă, întrebarea cheie rămâne: vor înlocui aceste monede virtuale banii clasici și vor deveni la fel de omniprezente ca euro sau dolarii într-o zi?

Marius Morra, CEO și Co-fondator LDV Crypto Exchange, un jucător important pe piața de criptomonede din România, spune: “Așa cum de-a lungul istoriei, în multe perioade au coexistat mijloace de plată diferite, alături de cash, plastic – carduri, AliPay, Wechat, Paypal, criptomonedele încep să fie o metodă de plată acceptată de mulți comercianți. Pe măsură ce proiectele devin tot mai performante va crește și adopția. Pe de altă parte, în fiecare zi auzim tot mai des de intenția tot mai multor state de a-și crea monede naționale bazate pe tehnologia blockchain, un prim proiect fiind Petro, o criptomonedă lansată de guvernul de Venezuela, un stat afectat grav de inflație”.

Bitcoin a apărut ca o alternativă la sistemul bancar tradițional, în mijlocul uneia dintre cele mai grave crize financiare din ultimele decenii. Însă, criptomonedele vin ca o completare și au scopul de a revoluţiona sistemul de remitenţe clasic, nu de a-l înlocui. Potrivit unei analize realizată de Jim Reid, analist în cadrul Deutsche Bank, cererea de monede alternative va crește în mod constant până în 2030, monedele digitale înlocuind în cele din urmă numerarul – teorie ce pare să fie confirmată în lumina ultimelor evenimente la nivel global.

“Pe măsură ce monedele virtuale pătrund în mainstream, atât ca instrument de refugiu, ca investiţie pe termen mediu-lung, cât și ca mijloc de plată, importanţa criptomonedelor crește proporţional. Jack Ma și-a făcut, în trecut, cunoscută dorinţa de a înfiinţa o societate fără numerar, bazată pe criptomonede și tehnologia blockchain. În prezent, doar o mică parte a populaţiei din China folosește numerar pentru a achiziţiona produse sau servicii, populaţia bazându-se pe aplicaţii digitale pentru efectuarea plăţilor”, spune George Rotariu, CEO și Co-fondator Bitcoin România.

Însă, lipsa reglementărilor pentru această piață au dus la preocupări majore în rândul autorităților, iar în multe țări tranzacționarea monedelor virtuale a fost complet interzisă, cu toate că ar putea reprezenta un potențial uriaș pentru economiile globale.

“Criptomonedele își dovedesc utilitatea atât în economiile emergente, cât și în economiile dezvoltate, care iau în considerare inclusiv varianta lansării de monedele digitale ale băncilor centrale. Pentru economiile emergente din ţările în curs de dezvoltare, avantajul principal al utilizării criptomonedelor ar fi posibilitatea de transfer între populaţia fără conturi bancare. În ceea ce privește ecomoniile deja dezvoltate, criptomonedele oferă o alternativă la numerar, pe măsură ce frecvenţa de utilizare a acestuia scade”, continuă George Rotariu.

Spre exemplu, Japonia este cunoscută ca având unele dintre cele mai progresive reglementări ale criptomonedelor din lume. Suedia, Italia, Franţa, Malta și Liechtenstein sunt, de asemenea, state care văd oportunităţi de creștere în Bitcoin și Blockchain.

“Din punctul meu de vedere oportunități de creștere sunt în două tipuri de țări – țările cripto friendly: Elveția, Estonia, Lituania, UK, Asia și țările în care acum se manifestă și dezvoltă apetitul pentru cripto gen Dubai, India în care de curand tranzacțiile cu cripto au ieșit din ilegalitate și de ce nu continental african unde mulți oameni sunt nebancabili, neavând încă acces la un deja banal cont la bancă. Prezintă oportunități țările deschise către nou, care înteleg modul în care evoluează finanțele și care nu se mulțumesc cu statutul de spectator ci vor să fie actori implicați sau de ce nu, chiar regizori”, adaugă Marius Morra.

Cu toate că Banca Centrală Europeană susține că criptomonedele pot fi o alternativă pentru cash, iar în America, JP Morgan, unul dintre giganții financiari care în trecut a manifestat o politică anticripto, și-a reactualizat poziția și politica și recent a deschis conturi pentru două exchangeuri mari de cripto, la nivel național, nu există reglementări pentru piața de criptomonede. Astfel, în urmă cu doi ani, Banca Națională a României (BNR) a emis un comunicat de presă cu privire la poziția instituției față de criptomonede, clasificându-le drept “active speculative, extrem de volatile și riscante. Pe fondul lipsei reglementărilor și a lipsei supravegherii schemelor de monede virtuale, la nivel global, precum și a diversificării acestora, s-au amplificat riscurile financiare și reputaționale la nivelul deținătorilor”.

De precizat este că, Banca Centrală Europeană evaluează în prezent costurile și beneficiile creării propriei monede digitale a băncii centrale (central bank digital currency).

“La nivel global, interesul băncilor pentru criptomonede este în creștere. Din păcate, băncile din România evită deschiderea de conturi firmelor care deţin platforme de tranzacţionare cu monede virtuale, cel mai probabil din lipsa unui cadru legal. Atât băncile, cât și companiile cripto așteaptă, transpunerea în legislaţia românească a Directivelor UE și reglementarea pieţei cripto. Cea de-a 5-a Directivă a Parlamentului European a determinat Guvernul României să emită, în luna aprilie a acestui an, un Proiect de Ordonanță de Urgență privind modificarea și completarea Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, prin care se dorește reglementarea pieţei cripto”, punctează CEO-ul Bitcoin România.

În plus, deși criptomonedele prezintă avantaje precum transparența, securitatea tranzacţiilor, decontarea rapidă a plăţilor și costul mic de procesare, băncile din România se arată reticente față de această piață.

“ING Bank România a luat decizia de a nu derula relații cu companiile persoane juridice care au în componența cifrei de afaceri activități de amanet (mai mult de 50%), case de schimb valutar, gambling sau criptomonede.. În contextul creșterii popularității afacerilor cu criptomonede, ING reamintește clienților săi că tranzacțiile cu criptomonede pot implica riscuri semnificative. ING Bank urmărește evoluția legislației naționale și, în cazul în care afacerile cu criptomonede vor fi reglementate, ING va fi în măsura să reconsidere abordarea față de acest domeniu. Cazurile punctuale ce privesc colaborarea și relația cu clienții ING se discută strict în relația cu clientul vizat, din motive de confidențialitate”, transmit reprezentanții ING BANK.

De asemenea și Raiffeisen Bank se arată reticentă în ceea ce privește tranzacționarea cu criptomonede. “Urmărim tot ce este nou în industrie, dar deocamdată monedele virtuale nu se regăsesc în portofoliul de produse al Raiffeisen Bank. Eforturile și resursele noastre sunt canalizate pentru a oferi clienților noștri produse tranzacționale pe piața de capital, prin intermediul soluțiilor digitale. Preocuparea noastră constantă este să punem la dispoziția clienților produse care se potrivesc nevoilor lor reale, ce decurg din activitatea comercială, pentru companii, sau din comportamentul financiar, pentru persoanele fizice. Totodată, ca bancă responsabilă vom oferi mereu clienților noștri produse în care credem și pentru care avem un înalt nivel de expertiză. Nu în ultimul rând, ținem cont și de opinia BNR pe această temă”. 

Pe de altă parte, un alt avantaj este posibilitatea de creștere a valorii criptomonedelor, dat fiind factorul rarităţii. Bitcoin a fost creat ca o resursă limitată, numărul maxim de unităţi disponibile fiind stabilit de la început: 21 de milioane BTC. “Profitabilitatea Bitcoin se poate vedea în evoluţia preţului atât pe termen mediu, cât și lung. Un calcul simplu demonstrează că o investiţie de 100 dolari în acţiuni Microsoft, Visa, Apple sau Amazon în 2009 s-ar fi tradus, 11 ani mai târziu, în profituri de 899%, 1.597%,2.345%și respectiv 3.156%. Deși sumele sunt impresionante, nu se compară cu profitabilitatea BTC: 9.150.088%”, afirmă George Rotariu.

Pentru a fi folosite la o scală și mai largă, activele digitale trebuie să obţină legitimitate în faţa autorităţilor de reglementare, iar cele mai multe dintre statele membre din Uniunea Europeană dispun deja de legislație specifică în domeniu, care reglementează monedele virtuale. “Ţinând cont de progresele realizate în ceea ce privește reglemenarea, de creșterea constantă a numărului de wallet-uri cripto și deci a utilizatorilor de criptomonede, precum și de intrarea pe piaţă a investitorilor instituţionali, putem spune că neîncrederea în criptomonede nu mai reprezintă o problemă și că Bitcoin a dovedit că este cel mai performant asset al ultimului deceniu”, precizează Co-fondatorul Bitcoin România.

În plus, CEO-ul LDV Crypto Exchange susține: “După fenomenul ICO-urilor apărute ca ciupercile după ploaie în 2017-2018 cu care mulți investitori au avut experiențe neplăcute, aceștia au început să fie mult mai atenți și să studieze oferta mult mai bine. Pe de altă parte antreprenorii care vin cu proiecte în piață știu că publicul este mai educat și fac eforturi ca proiectele să fie de calitate. Corelat cu regularizarea, clar încrederea în criptomonede crește de la zi la zi”.

Pandemia de COVID-19 a afectat toate sectoarele de activitate, iar piața de criptomonede nu face excepție de la regulă, care a intrat în declin la începutul lunii martie – de la un vârf de 263 mld usd marketcapul ajungând chiar la 135 mld la jumătatea lunii martie.

Ușor-usor, în timp ce companii mari se prăbușeau și SUA si UE printau bani, piața cripto a ajuns iarăși la 260-283 mld usd, cam cât companiile Tesla, Wolkswagen și BMW la un loc sau Coca Cola și Pepsi adunat. Studii efectuate recent arată că încrederea în Bitcoin crește in pofida bancilor dar și a clasicelor investiții la bursă. De asemenea, înjumătățirea recompensei pentru mineri (halvingul) din luna mai, fenomen prevăzut să se întâmple o data la 4 ani și corelat cu creșteri masive, a multiplicat și el interesul pentru Bitcoin”, mai spune Marius Morra.

De asemenea, scăderea cursului a reprezentat o oportunitate pentru investiţii și a condus, la nivel global, la creșterea volumului de tranzacţionare. “Bitcoin a fost singurul activ care nu a necesitat eforturi externe pentru a se ridica pe parcursul crizei apărute la începutul lunii martie, pentru ca acum să se situeze în jurul valorii de 9.300 dolari. Pe tot parcursul lui 2020, cryptomoneda a crescut cu aproximativ 20%, populaţia înţelegând că BTC este o alternativă în momentele de criză ale sistemului bancar tradiţional și, mai mult decât atât, o investiţie excelentă pe termen mediu-lung”, subliniază George Rotariu.

Anul 2020 a venit și cu un eveniment cheie în piaţa cripto – halvingul Bitcoin din luna mai, care înseamnă reducerea cu 50% a recompenselor blocului pentru mineri, diminuând semnificativ “rezerva” de BTC. Factorul rarităţii va determina și aprecierea preţului Bitcoin, potrivit analiștilor care se bazează pe performanţele sale istorice.

Un alt factor care poate conduce la o mai mare creștere a pieţei cripto este expirarea contractelor futures, în ultima vineri a fiecărei luni. Analiștii vorbesc despre o posibilă corecţie a pieţei, de o scădere pe termen scurt, însă tendinţa pe termen mediu-lung este de creștere.

Criza cauzată de pandemia coronavirusului a atras mulţi investitori din pieţele clasice în piaţa criptomonedelor. Pe parcursul lui 2020, până în acest moment, Bitcoin a crescut cu aproximativ 20%, fiind singurul activ care nu a avut nevoie de un efort extern pentru a se ridica după criza aparută la începutul lunii martie. Mai mult decât atât, contextul actual subliniază importanţa digitalizării și inclusiv autorităţile încurajează populaţia să se orienteze către mijloacele de plată online.

“Această criză trebuie privită ca o dovadă în plus pentru autorităţi că digitalizarea și reglementarea domeniului cripto sunt mai mult decât necesare, ceea ce ar conduce la dezvoltarea pieţei”, adaugă George Rotariu.

Marius Morra susține că sunt trei factori importanți care pot conduce la creșterea pieței de criptomonede: informarea, educația potențialilor investitori și regularizarea.

La nivel național, peste 75% din volumele de tranzacționare se fac pe Bitcoin și Ether, criptomonedele de pe locul 1 și 2 ca dominanță din topul mondial.

“Bule sau nu, criptomonedele “are here to stay” și vor reprezenta un val uriaș de bogăției – o estimare în trilioane de dolari. Întrebarea cu adevărat arzătoare este acum dacă România va putea să se adapteze la această nouă realitate economică suficient de repede și să devină o adevărată Cripto-Națiune: o națiune în care criptomonedele sunt îmbrățișate, reglementate în mod clar și correct. A deveni o cripto-națiune contează, pentru că, dacă țara noastră nu concurează pentru valoarea și bogăția care va fi generată și dacă nu promovează și valorifică acest lucru, va cădea în urma altora care o fac. Unele țări mai mici precum Estonia și Lituania au înțeles această posibilitate și acționează în consecință. Pentru România nu este devreme, dar startul încă nu este pierdut”, a conchis Marius Morra, CEO și Co-fondator LDV Crypto Exchange.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii