Conflictul este o ”stare naturală”, fie că vorbim de cel intern, de la nivel cognitiv, ori de cel social, care apare în relațiile interpersonale. Chiar dacă de multe ori i se atribuie o conotație negativă, conflictul este parte din natura umană și trebuie privit într-un mod constructiv, deoarece, potrivit psihologilor, poate fi generator de idei și inovații care să favorizeze progresul și dezvoltarea în cadrul unei organizații.
Un conflict profesional poate apărea sub diferite aspecte: dezacorduri la nivel conversațional, divergențe interpersonale și dezacorduri între gândurile noastre și activitatea profesională. Astfel, unele conflicte sunt interiorizate, altele sunt exteriorizate și devin interpersonale.
Conflictele pot influența atât pozitiv, cât și negativ dinamica relațiilor interpersonale performanța la locul de muncă. ”Conflictele relaționale sunt stări firești ale socialului, ale funcționării oricărui sistem social, iar cele de la nivel cognitiv, intern, sunt stări psihologice firești. Dacă ne referim la învățare, inovare, rezolvarea de probleme, acestea sunt starea fundamentală care duce la rezolvarea problemelor”, explică în emisiunea Forbes Power Breakfast Petru Lucian Curșeu, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, unde predă cursuri în domeniul psihologiei sociale și organizaționale.
Sursele conflictelor de la locul de muncă sunt multiple și, de cele mai multe ori, conflictul în cadru organizațional pornește de la sursa rolurilor activate simultan în mintea unui angajat. Fiecare dintre noi are multiple roluri în viața socială, iar atunci când intervin probleme într-un anumit aspect al vieții, apar dezacorduri. De exemplu, explică profesorul, directoarea unei organizații, al cărei rol presupune implicare în deciziile de conducere, are și rol de mamă. Atunci când copilul este bolnav, mama nu mai are același randament la locul de muncă. Astfel, în mintea persoanei apare un conflict la locul de muncă, care nu este vizibil, însă afectează relațiile și activitatea profesională.
”În cazul conflictelor interpersonale, vorbim de persoane care nu se plac, nu rezonează, nu pot ajunge la o sinergie, fără ca absența simpatiei să aibă legătură cu rolurile sau sarcinile pe care le au, există doar o incongruență interpersonală”, adaugă profesorul Curșeu. ”Mai există conflicte care țin de rolurile pe care le avem, de exemplu cele interdepartamentale, generate de diferențele de activitate, apoi conflicte generate de valori diferite, de opinii politice, religioase, pe care le aducem în sfera profesională și ne pot influența dinamica și performanța la locul de muncă”.
Totuși, cât de benefice sunt conflictele care se nasc în cadrul echipelor? ”Conflictul e necesar pentru progres și generează perspective multiple care ne permit să schimbăm ceva. Influența minoritară are un efect pozitiv asupra creativității grupurilor, chiar dacă pare că strică pe moment armonia grupurilor într-o organizație”, afirmă profesorul Curșeu, care ne dă și o soluție pentru rezolvarea conflictelor profesionale: colaborarea pentru performanța organizațională. ”Uitați de conflict, concentrați-vă pe colaborare. Să vedem ce ne unește, ce ne aduce împreună, care sunt forțele care ne împing spre colaborare. Sugestia mea este să vedem potențialul integrativ pentru noi toți și atunci când colaborăm, să ajungem să punem în valoare latura funcțională a conflictului. Colaborarea în sine nu presupune absența conflictului, dar haideți să schimbăm mentalitatea și în loc să ne gândim cum să rezolvăm conflictele, să ne gândim cum să colaborăm eficient”.
Așadar, există ”ceartă sănătoasă”? Profesorul Petru Lucian Curșeu susține că da, cât timp înțelegem faptul că aceste conflicte, atât interne cât și interpersonale sunt naturale. ”Ne certăm sănătos atâta vreme cât suntem în dezacord, însă pentru potențialul inovativ. Explorând puncte de vedere diferite, putem face acel pas înainte. A te certa sănătos înseamnă a identifica și a înțelege valoarea dezacordurilor”.
********
Petru Lucian Curșeu este profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, unde predă cursuri în domeniul psihologiei sociale și organizaționale. A publicat si coordonat mai multe volume la edituri din țară si străinătate, iar studiile sale în domeniul dinamicii grupurilor sociale restrânse, deciziei colective și cogniției sociale au fost publicate în reviste internationale de prestigiu.