Proiectul a fost finanțat de către Comisia Europeană, Directoratul General pentru Educație și Cultură. Circa 25% din valoare a fost alocată de către ANC.
Cauze precum migrarea sau pensionarea au făcut ca România să piardă mulți oameni calificați în ultimii ani. Astfel că, în prima jumătate a anului 2014, comparativ cu perioadele anterioare, s-a înregistrat o creștere a programelor de formare profesională continuă organizate la nivel național, ținând cont și de faptul că și numărul autorizațiilor acordate furnizorilor de formare a crescut. Anul 2012 a însemnat înființarea școlilor profesionale, iar din acest an școlile profesionale încep odată cu clasa a noua. Prima de acest fel a fost înființată la Brașov, având personalitate juridică.
În prima jumătate a anului 2014, în București a fost înregistrat cel mai mare număr de programe de formare profesională și anume 2187, dar și cel mai mare număr de absolvenți, procentul fiind de 30% din totalul de absolvenți la nivel național, potrivit CCIR și ANC. La nivel de regiune, București-Ilfov conduce din nou în ceea de privește numărul de absolvenți la nivel de regiune, cu un număr de 21.754 de absolvenți, reprezentând 21% din totalul de absolvenți la nivel național.
Programele de formare profesională se desfășoară în funcție de cererea din partea populației în raport cu piața muncii.
În tot acest timp, reprezentanții proiectului au adunat date pentru a începe elaborare raportului.
Privind concurența din rândul școlilor profesionale, aceasta diferă în funcție de zonă, în București fiind înregistrați și 4-5 candidați pe un loc. Meseriile cele mai căutate diferă, de asemenea, tot în funcție de zonă, printre acestea numărându-se: în București – sculeri matrițeri, mecanici, patiseri; în Brașov – operatori mașini cu comandă rapidă (unde s-au înregistrat 6 candidați pe loc); în Hunedoara – tapițeri etc.
În 2014 s-au înscris 32.470 de elevi la școlile profesionale, de trei ori mai mulți față de anii precedenți.