În contextul creșterii prețurilor la materiile prime, dar și la energia electrică, ultimii doi ani i-au îmbogățit pe miliardarii din industria alimentară şi energetică cu 453 de miliarde de dolari.
Conform unui raport al organizaţiei nonprofit Oxfam, preţurile crescute la alimente la nivel mondial au ajutat 62 de persoane să devină miliardari în industria alimentară în doar 24 de luni, relatează The Guardian.
Datele organizaţiei nonprofit Oxfam relevă faptul că nici mai mult, nici mai puțin de doisprezece membri ai familiei Cargill, care deţine una dintre cele mai mari companii din lume ce realizează produse alimentare, sunt în prezent miliardari. Înainte de pandemie, însă doar opt dintre ei se regăseau pe lista miliardarilor. În prezent, familia Cargill, împreună cu alte trei companii, controlează 70% din piaţa agricolă globală.
„Este de neiertat din punct de vedere moral ca oamenii din Africa de Est să moară de foame, în timp ce averile oamenilor extrem de bogaţi sunt alimentate de creşterea exponenţială a preţurilor la alimente şi energie”, a declarat Danny Sriskandarajah, directorul executiv al Oxfam GB, care, în numele organizației pe care o reprezintă a cerut liderilor mondiali reuniţi la Davos să introducă imediat impozite pe avere pentru miliardari, în vederea combaterii „celei mai mari creşteri a sărăciei extreme din ultimii 20 de ani”.
Se estimează că mai mult de 263 de milioane de oameni vor trăi în sărăcie acută din cauza preţurilor alimentelor, care au crescut în medie cu peste 30% în ultimul an. Astfel, numărul persoanelor care trăiesc cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi ar ajunge la 860 de milioane până la sfârşitul anului, un număr echivalent cu populaţiile Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Spaniei la un loc.
„Într-o perioadă în care sute de milioane de oameni se confruntă cu sărăcia extremă, nu poate exista nicio scuză pentru guverne să nu abordeze tema profiturilor şi bogăţiei imense astfel încât să se asigure că nimeni nu este lăsat în urmă”, a adăugat acesta.
Mai mult, reprezentanții organizației au venit și cu idei în acest sens: aceștia au precizat că o bună soluție ar fi ca executivele statelor să urmeze exemplul Argentinei şi să introducă un „impozitul unic de solidaritate pe averile rezultate din urma pandemiei”. Impozitul unit stabilit de Argentina a strâns anul trecut 1,5 miliarde de lire sterline.
De asemenea, Oxfam a cerut introducerea unui impozit permanent pe avere pentru a „ţine în frâu bogăţia extremă şi puterea de monopol”, având în vedere că un impozit anual pe avere care începe de la 2% pentru milionari şi care creşte la 5% pentru miliardari ar putea genera 2,5 miliarde de dolari pe an.
Potrivit Oxfam, această sumă ar fi suficientă „pentru a scoate 2,3 miliarde de oameni din sărăcie, pentru a produce suficiente vaccinuri şi pentru a oferi asistenţă medicală universală şi protecţie socială tuturor celor care trăiesc în ţările cu venituri mici şi medii”.
Datele raportului organizaţiei nonprofit demonstrează că, numai în timpul pandemiei, în total, 573 de persoane au intrat în rândul miliardarilor – oficialii Oxfam, catalogând criza de coronavirus ca fiind, cităm „cel mai bun moment din istoria documentată pentru clasa miliardarilor”.
Clasamentul Forbes subliniază că, în prezent, averea totală a miliardarilor se ridică la 12,7 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă echivalentul a 13,9% din PIB-ul global şi o creştere de trei ori faţă de anul 2000. Practic, averile celor mai bogaţi 20 de miliardari sunt mai mari decât întregul PIB al Africii Subsahariane.
