După aproape un secol în care a fost abandonat, un magnific palat înălțat de Napoleon în Piața San Marco din Veneția și-a redeschis porțile.
Situat în faimoasa piațetă San Marco, în spațiile Ala Napoleonica și parte din Procuratie Nuove, aripa napoleoniană datează din anii în care Veneția făcea parte din Regatul Italiei, al cărui suveran era Napoleon. După ce a vizitat Veneția, acesta a ordonat ca palatul să fie construit în 1807 în fața Bazilicii Sfântului Marcu, dar nu a locuit niciodată în el. Clădirea trebuia să fie sediul reprezentativ al noilor suverani, dar a fost finalizată abia la mijlocul secolului al XIX-lea.
Sub dominație austriacă, clădirea proiectată de arhitecții Giovanni Antonio Antolini, Giuseppe Soli și Lorenzo Santi a găzduit Curtea Habsburgică și reprezentanțele politice, militare și diplomatice ale regiunii Lombardiei-Veneția, a căror capitală era la vremea respectivă, Veneția. Clădirea păstrează încă multe dintre trăsăturile distinctive ale epocii lui Bonaparte și ale habsburgilor, de la arhitectură și decorațiuni, și până la frescele și mobilierul în stil neoclasic.
Pictorul venețian Giuseppe Borsato este cel care a fost însărcinat cu decorul încăperilor, astfel încât acesta să reflecte întocmai stilul Imperiului, cu ajutorul arhitecților și decoratorilor de interior francezi Percier și Fontaine și stilul Biedermeier. Fresca de pe plafonul scărilor de la intrare – „Gloria lui Neptun” a fost realizată de Sebastiano Santi (1837-1838).
În ciuda frumuseții sale, palatul a fost abandonat mai bine de un secol, și asta pentru că, istoric vorbind, Veneția nu-l consideră pe Napoleon un personaj prea… pitoresc, dat fiind că acesta a fost cel care a pus capăt „glorioasei republici Veneția,” după cum relatează Andrea Bellieni, directorul Muzeului Correr, cel care administrează Palatul. Totuși, italienii sunt de părere că noua atracție turistică readusă la viață are șanse mari să-i reabiliteze imaginea lui Napoleon pe plan local.
„Este adevărat că Napoleon a luat cu el o serie de artefacte care făceau parte din istoria Veneției și le-a trimis la Luvru, începând cu statuile cailor din Piața San Marco, (…) dar și datorită lui, multe opere de artă au fost salvate,” a mai spus Bellieni.
Faptul că palatul este din nou accesibil publicului este meritul francezilor, care au purces la restaurarea imobilului, în anul 2016. Grupul denumit „Comitetul francez pentru salvgardarea Veneției” este cel care a finanțat restaurarea palatului aflat într-o stare avansată de degradare, cu o investiție de aproape 2,5 milioane de euro, bani proveniți de la donatori privați. Au fost renovate sălile principale și apartamentul împărătesei Elisabeta (cunoscută ca Sisi), cea care a locul acolo de la vârsta de 19 ani, împreună cu împăratul Franz Josef I. Împărăteasa a vizitat palatul pentru ultima oară în 1895, pentru a lua ceaiul cu regele italian Umberto I și regina Margherita, în timpul unei opriri în drumul său spre Corfu. Alte figuri celebre care au călcat pragul palatului au fost dictatorii Adolf Hitler și Benito Mussolini.
Restaurarea palatului, care astăzi funcționează ca muzeul Correr, continuă în prezent cu apartamentul împăratului, constând în patru încăperi care vor costa peste 800.000 de euro, bani pe care un oligarh rus și o companie de bunuri de lux s-au oferit să-i doneze pentru ca apartamentul imperial să poată fi măcar parțial inaugurat în acest an.