Trecută prin două războaie și printr-o redecorare în stil sovietic, clădirea se afla într-un stadiu avansat de degradare înainte ca o echipă de cercetători și arhitecți să petreacă în locație mai bine de zece ani pentru a-i reda gloria de altă dată.
Redeschiderea Palatului Alexandru va da fiecărui vizitator ocazia să pătrundă într-o epocă zbuciumată din istoria Rusiei și să-și formeze propria părere despre familia Romanov, sunt de părere membrii echipei de restaurare.
Pentru ruși, Țarul Nicolae al II-lea a fost fie un despot sângeros, asupritorul clasei muncitoare – așa cum era descris de propaganda comunistă –, fie un nepăsător ignorant care și-a lăsat cu bună știință țara să cadă în abisul bolșevismului.
Guvernul rus a decis în 2011 să recreeze apartamentul privat al țarului, decorat și mobilat în stil Art Nouveau, și să organizeze un muzeu pornind de la acesta. Într-un final, Rusia a investit 28 de milioane de dolari în refacerea palatului, din care 12 milioane provin din fonduri private.
Unul dintre donatori este un american, Bob Atchison, din Austin, Texas, care de câteva zeci de ani adună bani pentru reconstrucția clădirii și achiziționează de la licitații obiecte provenind din palat sau care au avut legătură cu acesta.
Construit în 1796 de Ecaterina cea Mare pentru nepotul ei, Alexandru, palatul face parte din ceea ce, potrivit standardelor și terminologiei de azi, s-ar putea numi resort-ul imperial Țarskoe Selo (Satul Țarului, în rusă) – un complex de palate și parcuri amplasat la 24 km de Sankt Petersburg, capitala Rusiei la acea vreme.
De la Romanovi, fotografi pasionați, au rămas mii de portrete de familie făcute chiar în palat, și anumite cadre care pot fi considerate selfie-uri timpurii. Însă, spre frustrarea restauratorilor, în aproape nici una dintre aceste imagini nu se văd bine detaliile clădirii, cum ar fi tavanele sau podelele. Din acest motiv, refacerea anumitor părți ale tavanului a fost amânată, în speranța că vor fi găsite în arhive imagini care să ajute la reconstituirea lor cât mai fidelă.
O grămadă de plăci de faianță descoperită întâmplător în subsolul palatului a fost identificată ca provenind din piscina și baia privată a țarului Nicolae al II-lea. Culoarea a fost coroborată cu modelul faianței, vizibil în fotografiile de arhivă alb-negru – și astfel piscina și baia au fost refăcute respectând modelul istoric.
În 1944, după ocupația germană, palatul de la Țarskoe Selo nu mai avea nici măcar uși sau ferestre. Și, deși guvernul sovietic se plasa într-o opoziție totală față de principiile guvernării țariste, a oferit totuși fondurile necesare reconstrucției palatului.
Simbol istoric al Rusiei țariste, complexul de la Țarskoe Selo a devenit între timp una dintre atracțiile turistice ale Sankt Petersburgului, vizitată inclusiv de președintele american George W. Bush, în 2002, la invitația omologului Vladimir Putin.
În iulie anul acesta, sfidând toate restricțiile pandemice, mii de credincioși au participat la un pelerinaj care s-a desfășurat în Ekaterinburg, de la casa Ipatiev (demolată mai târziu), unde a fost împușcat țarul, și până la mina unde rămășițele familiei au fost aruncate și dizolvate în acid sulfuric.
În 1905, țarul Nicolae al II-lea, născut în Palatul Alexandru, și-a mutat familia aici pentru a o proteja de haosul și pericolele crescânde care amenințau capitala, unde revoltele izbucneau aproape cu regularitate.
În zorii revoluției, opțiunea țarului de a-și abandona trupele și a se retrage cu familia în Palatul Alexandru, a fost condamnată de mulți istorici, care consideră că a pus interesul personal mai presus de interesele țării asupra căreia avea puteri depline.
În schimb, pentru rușii creștin-ortodocși, faptul că Nicolae al II-lea și-a acceptat soarta a fost un semn de umilință. În anul 2000, biserica ortodoxă rusă l-a canonizat pe țarul Nicolae, pe țarina Alexandra Feodorovna, pe țareviciul Alexei și pe prințesele Tatiana, Maria, Olga și Anastasia, ca purtători de pasiune, o categorie care îi reunește pe credincioșii care au suferit și au murit cu o evlavie similară cu a lui Iisus.
Foto Profimediaimages.ro
